Samoilă Mârza „Fotograful Unirii“, spectacol și expoziție la TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/samoila-marza-fotograful-unirii-spectacol-si-expozitie-la-tnb/

În cadrul Programului Centenarul Marii Uniri, Institutul Cultural Român în parteneriat cu Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti organizează şi prezintă, în premieră naţională, producţia Teatrului de Artă Deva „Fotograful Unirii“ de Denis Dinulescu,în regia lui Mihai Panaitescu.

Un articol de Petre Ivan|28 februarie 2018

Cu acest prilej va fi prezentată expoziția de fotografie și tehnică fotografică de acum un secol „100 de chipuri românești“ de Radu Chindriș, produsă de „Fugașin & Partenerii“.

Samoilă Mârza, interpretat de Rarer Dodiu angajatul Muzeului Unirii din Alba Iulia

Evenimentul este dedicat lui Samoilă Mârza, de la care ne-au rămas puținele și singurele fotografii-mărturie cu delegațiile prezente la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia, are loc duminică, 4 martie 2018, ora 19:00, la Sala Studio, respectiv în foaierul de la etajul întâi al Teatrului Național București.

Spectacolul Teatrului de Artă Deva, în regia lui Mihai Panaitescu, care a avut o avanpremieră cu public în ianuarie 2018 la Deva, este inspirat din realitate: Samoilă Mârza poate fi numit pe drept cuvânt „Fotograful Unirii“ și este un veritabil erou al acelor vremuri, inclusiv pentru că fotografiile sale cu scene exterioare ale delegațiilor reunite în număr foarte mare pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, au avut un rol major în dovedirea actului de voință populară masivă la tratativele de pace care au consfințit ulterior unirea Transilvaniei cu România.

Din distribuția spectacolului fac parteEugen Pădureanu (Samoilă Mârza), Delia Lazăr (soția lui), Mihai Panaitescu (un militar al Armatei Române), Andreea Pascu (Nepoata României Mârza).

Destinul lui Samoilă Mârza este unul dramatic. Înrolat ca fotograf militar de Imperiul austro-ungar pe fronturile Primului Război Mondial din Italia și Galiția, Mârza fixează ororile conflagrației pe plăcile de sticlă ale aparatelor de fotografiat de acum un veac. Lăsat la vatră, pleacă de la Galtiu, pe bicicletă, la Adunarea de la Alba Iulia, dar nu este primit în Sala Unirii fiindcă nu avea acreditare.

Așadar imortalizează doar scenele exterioare. La începutul anului 1919 Samoilă Mârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri“, menționat și în ziarul „Alba Iulia“ din 10 martie.

Albumul a fost prezentat de către delegația română și la Conferința de pace de la Versailles.Spre sfârșitul vieții, sărac și demn, Samoilă Mârza vrea să îi dea lui Ceaușescu un album cu fotografiile sale, și are sprijinul unui militar român care, de altfel, apare de-a lungul timpului, în spectacol, însoțind mereu destinul eroului.

Institutul Cultural Român intenționează să sprijine de-a lungul anului 2018 itinerarea spectacolului Teatrulului de Artă Deva și a unei formule sintetice a expoziției în țară și în străinătate.

„Fugașin&Partenerii“ și-a propus prin proiectul său să realizeze portretele celor mai importanți români ai momentului actualprin tehnica veche a fotografierii pe sticlă, a developării pe colodiu umed și tipăririi pe hârtie din bumbac, precum și realizarea unui album dedicat proiectului.

Foto: Samoilă Mârza „Fotograful Unirii“ – facebook

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.