Scriitorul Salman Rushdie, atacat la New York
https://www.ziarulmetropolis.ro/scriitorul-salman-rushdie-atacat-la-new-york/

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunţă Bloomberg.

Un articol de Ziarul Metropolis|12 august 2022

Atacul a avut loc în zona de vest a New York-ului, cu puțin timp înainte ca autorul să susțină o conferință.

Potrivit unui reporter Associated Press care a fost martor la întreaga scenă, un bărbat s-a năpustit pe scena de la Chautauqua Institution și l-a atacat în momentul în care scriitorul era prezentat publicului. Atacatorul a fost însă imobilizat, iar victima a fost transportată de urgență la spital, anunță agențiile de presă.

Vedeți aici un video cu momentul atacului 

Scriitorul a fost scos de pe ventilator, este conștient și poate vorbi. Acesta va rămâne în continuare spitalizat, pentru că rănile pe care le-a suferit sunt grave. Bărbatul care l-a înjunghiat pe scriitorul în vârstă de 75 de ani a fost pus sub acuzare pentru tentativă de omor, fără posibilitatea eliberării pe cauţiune, scrie Digi 24.

Salman Rushdie s‑a născut în Bombay (Mumbai), în 1947. La treisprezece ani a plecat în Anglia, unde a studiat istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire s‑a mutat la Karachi, în Pakistan. Dar în scurtă vreme s‑a întors în Anglia, unde a devenit scriitor profesionist, remarcat încă de la primele volume publicate.

A debutat în 1975, cu „Grimus”, dar romanul care l‑a impus definitiv a fost „Copiii din miez de noapte” (1981), recompensat în acelaşi an cu Booker Prize şi cu The Booker of Bookers în 1993.

I‑au urmat romanele „Ruşinea” (1983), „Versetele satanice” (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, „Ultimul suspin al Maurului” (1995), „Pământul de sub tălpile ei” (1999), „Furie” (2001), „Shalimar clovnul” (2005), „Seducătoarea din Florenţa” (2008),         Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi” (2015), „Casa Golden” (2017) şi „Quichotte” (2020).

A scris şi literatură pentru copii, ilustrată de volume precum „Harun şi Marea de Poveşti” (1990) şi „Luka şi Focul Vieţii” (2010), care s‑au bucurat de mare succes.

Alte scrieri publicate sunt „Orient, Occident” (1994), „Patrii imaginare” (1992), „Dincolo de limite” (2002), „Surâsul jaguarului” (1987) şi volumul de memorii „Joseph Anton” (2012). În 2007, a primit titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar în 2008 a devenit membru al Academiei Americane de Arte şi Litere.

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.