Spectacol-lectură de Gellu Naum la Teatrul Pygmalion din Viena
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacol-lectura-de-gellu-naum-la-teatrul-pygmalion-din-viena/

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist şi unul dintre ultimii mari reprezentanţi ai acestuia pe plan european.

Un articol de Petre Ivan|30 iulie 2015

În regia lui Tino Geirun, spectacolul susţinut la Teatrul Pygmalion are următoarea distribuţie: Ingeborg Mammerler, Julia Prock-Schauer, Viktoria Deixler, Philipp Kaplan, David Igniatovic şi Paul Gruber.

Traducerea în limba germană a piesei de teatru a fost realizată de Kerstin Ahlers şi a fost inclusă pe ebook-ul lansat în 2011 de gellu naumCentrul Naţional al Cărţii. Lectura scenică de la Viena se desfăşoară cu sprijinul Fundaţiei „Gellu Naum“.

Teatrul Pygmalion din Viena, condus de regizorul de origine română Tino Geirun, promovează prin spectacolele organizate interculturalitatea şi dramaturgia europeană cu puternice accente pe schimbul cultural între România şi Austria.

Teatrul împlinește în stagiunea 2015/2016 douăzeci de ani de existență. Repertoriul cuprinde atât producţiile de succes din perioada 1995-2015, cât şi piese reprezentative pentru teatrul românesc.

Despre Gellu Naum

Gellu Naum s-a născut la 1 august 1915 la Bucureşti. A absolvit în 1937 filosofia la Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la Sorbona. Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton.

În 1941 se constituie grupul suprarealist român (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947, îl va face pe Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti“. După 1947,

Lygia si Gellu Naum cu sora Eta si nepoata Sanda 1956 - 1957

Lygia si Gellu Naum cu sora Eta si nepoata Sanda 1956 – 1957

grupul se destramă.

Între 1948 şi 1949, Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui, experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai multe cărţi de literatură pentru copii.

Continuă să scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste. Odată cu perioada destinderii regimului, în 1968, publică volumul Athanor.

Cu acest volum şi cu următoarele (Copacul-animal, Tatăl meu oboist etc.), Gellu Naum reuşeşte să stârnească unele reacţii în rândul criticilor, dar începe să fie recunoscut ca scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985).

În numai câţiva ani, apar numeroase ediţii traduse din poemele lui Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001.

Foto: Gellu Naum – wikipedia, facebook

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?