Spectacolele lunilor din urmă
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacolele-lunilor-din-urma/

Rămân un spectator de teatru consecvent. Merg, pe cât posibil, de câteva ori pe săptămână, întotdeauna în căutarea marii frumuseţi. Fac, fără să vreau neapărat, ierarhii. Sunt subiective, ca atare nu ţin să le impun nimănui.

Un articol de Andrei Crăciun|31 martie 2017

Când vezi, totuși, atât de multe spectacole, se întâmplă ca unele să îți placă mai puțin – nu e nicio tragedie, e inevitabil. Dar se întâmplă și ca altele să te încânte și să rămână cu tine. Cele mai bune nu te mai părăsesc niciodată.

Am văzut, mi-au plăcut, dau următoarele declarații pe proprie răspundere:

Macbeth, la Bulandra. Un maraton de Shakespeare, în regia mare a lui Michal Docekal, ceh care montează foarte curajos la București, readucându-ne, din fericire, aminte că ne aflăm în mileniul al III-lea și că sunt multe căi foarte moderne de a ajunge până la clasici. Despre acest Macbeth (foto sus) se va vorbi mult, chiar și după ce stagiunea se va fi sfârșit.

Lumea dinăuntru, la Unteatru. Un one-woman-show al actriței Valentina Zaharia. Textul e semnat de John Elsom, iar regia este a Catincăi Drăgănescu. Foarte puternic, foarte emoționant, cu un început teribil și un sfârșit neașteptat și obsedant. Un spectacol lucrat până la cele mai intime nuanțe, până la dinamica atomilor.

valentina-zaharia.-lumea-dinauntru.-3No man’s land, la Național. Spectacolul montat de bulgarul Alexander Morfov (altă voce din afara lumii noastre mici plină de ecouri banale) are la bază o piesă de Danis Tanovic. Unul dintre cele mai puternice texte despre război care s-au scris vreodată. Și, dintre toate, poate cel mai urgent. Poate că nu ați remarcat, dar ne aflăm într-un moment în care se vorbește despre război în Europa nu ca amintire și nici ca posibilitate totuși îndepărtată, ci ca despre un viitor recent.

no-man-s-landSingularity, la Teatrul de Artă. În regia Marianei Cămărășan, după un text de Cornel Mihai Ungureanu. Un spectacol care nu se cuvine povestit, căci, cu adevărat, el poate fi doar trăit. De altfel, nu e întâmplător că se joacă la Teatrul de Artă. Așa e întotdeauna acolo: se petrec diferite întâmplări pentru suflete.

singularity

14
/09
/13

La 53 de ani, Antonio Pappano e considerat un al doilea Bernstein. Când nu dirijează sau nu face înregistrări, vorbește la radio și la televiziune despre Verdi, dar și despre Beatles. Săptămâna aceasta a venit la București, împreună cu orchestra di Santa Cecilia, pentru Festivalul „Enescu”.

14
/09
/13

Ioana Nicolaie va fi tradusă peste hotare. Romanele ,,Cerul din burtă’’ şi ,,O pasăre pe sârmă’’, de Ioana Nicolaie, ambele apărute în colecţia ,,Ego. Proză” a Editurii Polirom, vor fi publicate în traducere în Suedia, Bulgaria şi Serbia.

13
/09
/13

Love Building are astăzi o seară cu totul specială. Aceasta reprezintă mult așteptatul moment al premierei de gală a filmului, care va avea loc de la ora 19.30, la CinemaPRO.

13
/09
/13

Teatrul Nottara începe toamna în forță. Pe lângă deschiderea stagiunii, instituția organizează prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, între 12 și 19 octombrie.

12
/09
/13

Martha Bibescu cu ,,Catherine-Paris'', una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti, și ,,Visătorul'' de Ian McEwan, sunt cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri a Editurii Polirom.

12
/09
/13

CRONICĂ DE FILM. „Love Building”, debutul în lungmetraj al Iuliei Rugină, este o comedie de public despre ipostazele relaţiei de cuplu. Un film lipsit de profunzime, care păstrează însă distanţa regulamentară faţă de prostul-gust.