„Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, la TVR2
https://www.ziarulmetropolis.ro/steaua-fara-nume-de-mihail-sebastian-la-tvr2/

Telespectatorii pot urmări luni, 9 iunie, de la ora 20.10, la TVR 2, „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, în regia lui Eugen Todoran (premiera TVR: 1983). Din distribuţia acestui spectacol fac parte Szilágyi Enikö, Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Petre Gheorghiu, Rodica Tapalagă, Camelia Maxim, Teodor Danetti, Sandu Sticlaru, Ion Anghel şi Cornel Vulpe.

Un articol de Liliana Matei|8 iunie 2014

O gară mică, o carte scumpă „de matematici şi de astronomie” şi „automotorul” după care aleargă, curioase, toate fetele, dau naştere unei intrigi şi unor dialoguri savuroase, ai căror protagonişti sunt locuitorii unei comune de pe Valea Prahovei. „Într-un târg de provincie ca al nostru… gara este… marea. Este portul, necunoscutul, depărtarea. […] Este dorul de a pleca, de a fugi. […] În altă parte. În altă lume.” (spune Profesorul Miroiu în „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian)

Spectacolul aduce pe scenă atmosfera unui târguşor provincial, în care trăieşte profesorul Miroiu, un visător, trăitor în lumea cărţilor şi a… astrelor cereşti, care ar da orice pentru un „catalog” în valoare de 22 de mii de lei, care să-l „lumineze” dacă steaua găsită de el pe cer este o descoperire într-adevăr nouă.

Din „societatea” locală mai fac parte şeful gării, care-şi fixează ceasul după sosirile şi plecările trenurilor… şi ale oamenilor; domnişoara Cucu, o profesoară înăcrită de provincie, permanent interesată de evadările elevelor dornice să vadă trenurile „de scandal” care duc spre Cazinoul din Sinaia; Pascu, negustor mărunt, proprietarul unei mici prăvălii cu pretenţii de „magazin general”, şi „Necunoscuta”,  personaj care concentrează tot misterul piesei, apărând pe firmamentul micului târg de provincie din neant, fără ţintă şi… fără nume, ca şi steaua profesorului Miroiu.

Steaua fara nume 1

În 1944, piesa avea premiera absolută pe scena Teatrului Alhambra din Bucureşti, în regia lui Soare Z. Soare şi în interpretarea magistrală a unor mari maeştri, precum Radu Beligan, Maria Mohor, Nora Piacentini, Nineta Gusti, Mircea Şeptilici, Mircea Anghelescu. 21 de ani mai târziu, seniorul cinematografului francez, Henri Colpi, semna alături de Pitt Popescu şi de Jasmin Chasney regia „Stelei fără nume” pentru marele ecran, avându-i în distribuţie pe Marina Vlady, Cristea Avram şi Claude Rich.

Casa de Producţie TVR vă invită să urmăriţi cea de-a treia mare punere în scenă şi a doua memorabilă ecranizare, de data aceasta pentru televiziune, a celebrei opere dramaturgice a lui Mihail Sebastian, cea realizată în 1983 de către Eugen Todoran.

Foto: captura din spectacolul Steaua fara nume, de Mihail Sebastian

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

Ioan Tugearu vorbeşte despre: moda spectacolelor de balet sovietice din anii ’70, semnificaţia repertoriului Operei Române, valoarea dansului pe plan european, succesul unui spectacol de dans într-o societate totalitară şi/sau democratică, situaţia profesională a dansatorului român, într-un interviu publicat în cartea „Românii secolului XXI“, de Rhea Cristina.

24
/02
/22

Pe 24 februarie, la ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la cea dintâi conferință online din acest an, intitulată „Hărți și globuri în pictura olandeză din secolul al XVII-lea”, susținută de dr. Cosmin Ungureanu, istoric de artă, doctor în istoria arhitecturii, expert acreditat în pictură și grafică europeană din secolele XVI-XIX.

24
/02
/22

Între 13 și 19 februarie 2022, la Iași a avut loc cea de-a treia ediție a Classix Festival, un demers organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry. Peste 60 de artiști din 13 țări au fost prezenți în cadrul celor 8 concerte care au alcătuit programul festivalului, alături de 7 proiecții de film, un vernisaj, o expoziție, o dezbatere, o prelegere și 10 masterclass-uri.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).