Teatrul Nottara – 36% dintre bucureşteni merg la teatru cel puţin o dată pe an
https://www.ziarulmetropolis.ro/teatrul-nottara-36-dintre-bucuresteni-merg-la-teatru-cel-putin-o-data-pe-an/

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat, la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

Un articol de Andrada Văsii|29 noiembrie 2013

Aproximativ 36% dintre bucureşteni (585.500) merg la un spectacol de teatru cel puţin o dată pe an, potrivit unui proiect de cercetare realizat la cererea Teatrului Nottara din Capitală.

„Publicul bucureştean de teatru” este primul studiu de acest gen realizat după 1989, rezultatele acestuia fiind anunţate miercuri, în conferinţa de presă care a avut loc în sala „George Constantin” a Teatrului Nottara. Studiul a fost realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS.

La conferinţă au participat criticul de teatru Marinela Ţepuş, directoare la Teatrul Nottara şi sociologul Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS. De asemenea, la conferinţă au fost prezenţi reprezentanţii departamentului Secretariat literar din teatrele bucureştene.

„Am făcut acest studiu la sfârşitul lui 2012, cu prelungire în 2013, dintr-o necesitate. Prima necesitate era aceea că, în fiecare raport de activitate, conform noii legi, trebuie să menţionăm studiile pe public şi mi se pare firesc să avem asemenea studii de opinie, pentru că noi facem spectacole, obiectul muncii noastre sunt spectacolele, dar spectacolele nu sunt făcute pentru noi, ci sunt făcute pentru public”, a spus Marinela Ţepuş, directorul Teatrul Nottara.

„De asemenea, am recurs la acest sondaj şi pentru că, din ’90 încoace, referitor la Teatrul Nottara, o parte mare a breslei consideră, şi scrie, şi spune că suntem un teatru de bulevard. Multă vreme, actorii s-au simţit cumva ofensaţi, spunând că, dacă suntem pe bulevard, nu înseamnă că suntem de bulevard”.

Proiectul de cercetare realizat pentru Teatrul Nottara a inclus mai multe studii, printre care obiceiurile şi preferinţele publicului bucureştean de teatru şi obiceiuri şi preferinţe ale spectatorilor Teatrului Nottara.

585.500 de oameni pentru studiul comandat de Teatrul Nottara

Pentru realizarea studiului au fost completate 800 de chestionare prin metoda CATI (interviuri prin telefon asistate de calculator), în perioada 11 – 19 decembrie 2012. Populaţia ţintă a fost formată din persoane cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti. Toţi respondenţii au fost selectaţi în mod aleatoriu dintr-o listă exhaustivă de numere de telefon generată aleatoriu de calculator (atât utilizatori de telefonie mobilă, cât şi utilizatorii de telefonie fixă), din cele şase sectoare ale Bucureştiului.

Aşadar, în ceea ce priveşte notorietatea, atât la cea spontană – când respondenţii au fost rugaţi să menţioneze ce teatre din Bucureşti cunosc, indiferent dacă le-au frecventat vreodată sau nu -, cât şi cea asistată – când respondenţilor li s-a dat o liste cu teatrele din Bucureşti şi au fost rugaţi să spună de care dintre ele au auzit -, pe primul loc s-a situat Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, urmat de Teatrul Nottara şi Teatrul Bulandra.

Citiţi şi: Andi Vasluianu, în spectacolul „Un pic prea intim“, montat de Cristian Juncu la Teatrul Nottara

În funcţie de ritmicitatea cu care au fost frecventate de spectatori în ultimul an, teatrele bucureştene au fost grupate astfel: Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale” (40%), Teatrul Nottara, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie (22% – 24%) şi Teatrul Constantin Tănase, Teatrul Ţăndărică, Teatrul Odeon, Teatrul Masca, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic (10% – 18%).

Un număr relativ mare dintre persoanele intervievate (36%) au declarat că au mers la teatru în ultimul an. Asta ar însemna aproximativ 585.500 de bucureşteni în vârstă de 18 ani şi peste (este vorba de persoane, numărul de spectatori este mai mare, întrucât unele persoane au mers de mai multe ori la teatru), notează Mediafax.

Teatrul Nottara

Spectacolul D’ale noastre – TNB

De asemenea, în funcţie de frecvenţa cu care merg la teatru, spectatorii pot fi grupaţi în trei categorii: spectatori frecvenţi (au mers la teatru cel puţin o dată în ultima lună) – 15,2%; spectatori ocazionali (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimele trei luni) – 33,9%; spectatori rari (au mers la teatru cel puţin o dată în ultimul an) – 49,5%.

Concluzia ar fi că un număr destul de mare de bucureşteni merg la teatru (comparabil cu situaţia din alte capitale europene), dar jumătate dintre ei merg foarte rar, iar o treime, doar ocazional.

Motivul principal pentru care bucureştenii au declarat că nu merg la teatru a fost lipsa timpului (67,1%), iar 20,8% dintre respondenţi au declarat că nu merg la teatru pentru că biletele sunt prea scumpe.

De asemenea, 48% dintre respondenţi au spus că merg la teatru în weekend, în timp ce 31% au spus că merg în zilele lucrătoare. Potrivit lui Alin Teodorescu, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, vizionarea spectacolelor de teatru nu este percepută ca o activitate de petrecere a timpului liber, ci ca o activitate culturală. Acesta a precizat că, în urma sondajului efectuat, s-a constatat că mare parte dintre cei care merg la teatru sunt tineri.

Dominantele profilului spectatorilor de teatru sunt următoarele: public tânăr şi matur, uşor masculinizat, studii superioare, venituri de peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet. Majoritatea covârşitoare a consumatorilor de teatru nu agreează specializarea teatrelor pe anumite genuri.

Aceştia preferă să meargă la teatre cu repertoriu variat, unde se joacă piese de genuri diferite. În ceea ce priveşte genurile de teatru, peste două treimi dintre spectatori preferă comedia. Oferta actuală a teatrelor bucureştene răspunde în general cerinţelor publicului, doar o proporţie foarte mică de spectatori simt nevoia unor genuri alternative de teatru (experimental, muzical, cabaret etc.).

Cel mai important criteriu pentru public atunci când alege să meargă la un spectacol de teatru îl reprezintă actorii: 87% dintre spectatori consideră că distribuţia piesei este importantă şi foarte importantă. Urmează autorul piesei (61%) şi recomandările unor prieteni, cunoscuţi (54%). O importanţă neaşteptat de mică în alegerea unui spectacol este acordată de spectatori regizorilor (49%) şi teatrului unde se joacă piesa respectivă (43%).

A doua parte a conferinţei a prezentat alte detalii din studiu despre Teatrul Nottara referitoare la ultimul spectacol de teatru vizionat, spectacole preferate, profilul spectatorilor care merg la Nottara.

Pentru realizarea acestui studiu s-au completat 531 de chestionare prin metoda CAPI (faţă în faţă cu respondentul, în incinta Teatrului Nottara), în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013.

Populaţia-ţintă a fost alcătuită din persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste, rezidente în Bucureşti, care vizionează spectacole la Teatrul Nottara. Interviurile cu spectatorii Teatrului Nottara s-au realizat prin interceptarea acestora, fie la casa de bilete, fie înainte sau după spectacol.

Potrivit rezultatelor studiului, Teatrul Nottara nu are o imagine clar conturată în percepţia publicului. Cu mici diferenţe, imaginea sa este disipată pe trei profiluri diferite: teatru de artă, teatru de comedie şi teatru de bulevard. Principalele atribute prin care teatrul este individualizat, în comparaţie cu alte teatre sunt: repertoriul variat, amplasarea în oraş, atmosfera caldă, intimă şi trupa de actori (inclusiv cei tineri), notează Mediafax.

Comparativ cu profilul spectatorilor de teatru în general, ponderea femeilor şi a persoanelor în vârstă este mai mare la spectatorii care merg la Teatrul Nottara. Dominantele profilului spectatorilor care merg la Nottara sunt următoarele: mai multe femei, o medie de vârstă puţin mai mare decât cea a publicului general de teatru, studii superioare, venituri peste 1.500 lei, statut social ridicat, consumatori de internet.

Foto credit: TNB, Teatrul Nottara

05
/07
/17

La sfârșitul săptămânii trecute, Juriul BIFF 2017 a anunțat câștigătorii ediției. Marele premiu al Festivalului a fost acordat regizorului rus Kantemir Balagov pentru filmul Closeness (Rusia, 2017). Filmul a fost premiat în acest an și la Cannes Film Festival, fiind distins cu premiul FIPRESCI la categoria Un Certain Regard.

04
/07
/17

Revista Thespis – „La fiecare ediţie a Galei Hop, reprezentanţii departamentelor de teatrologie din Universităţile de specialitate, vor avea ocazia şi şansa să reflecte şi să dezbată fenomenul artistic, să îşi exerseze pana pe noi, actorii, contribuind astfel la re-definirea relaţiei actor-critic.” (Miklos Bacs, 2016).

04
/07
/17

Divan Film Festival, unicul festival din România dedicat filmului și artei culinare balcanice, revine anul acesta cu cea de-a VIII-a ediție, care va avea loc în perioada 18 – 26 august, la Craiova și Port Cultural Cetate din județul Dolj.

04
/07
/17

Actorul Bogdan Nechifor este primul invitat al realizatoarei TVR Claudia Spătărescu în emisiunea dedicată tinerilor deştepţi, activi şi pasionaţi de ceea ce fac. Îl puteți cunoaşte în această seară (4 iulie), de la ora 22.30, la TVR 1.

04
/07
/17

Mult așteptatul blockbuster “Spider-Man Homecoming” / “Omul - Păianjen: Întoarcerea acasă” se lansează pe marile ecrane din România vineri, 7 iulie 2017. Producția Marvel Studios realizată de Columbia Pictures îi are drept protagoniști pe Tom Holland, Michael Keaton și Robert Downey Jr., în regia lui Jon Watts.

04
/07
/17

Tango la cetate continuă în luna iulie cu alte două concerte susţinute la Bistriţa, în cadrul Festivalului de poezie şi muzică de cameră (9 iulie, Sinagoga) şi la Biertan, în cadrul festivalului Icon Arts Transilvania (28 iulie, Cetatea Biertan) de binecunoscutul grup Argentango, după succesul primelor două concerte din serie din luna iunie, susţinute la castelul Corvinilor din Hunedoara şi în Piaţa cetăţii din Alba Iulia.

04
/07
/17

 „Sunt tenace, încăpăţânată, entuziastă, impulsivă, sunt, în fine, o femeie. O femeie care a ştiut să câştige succesul şi a cărei viaţă poate fi redusă la trei cuvinte: muncă, dragoste şi fantezie” – Gina Lollobrigida. Fermecătoarea divă a cinematografiei italiene împlineşte, astăzi, 91 de ani.

03
/07
/17

Povești de dragoste care s-au sfârșit în valurile mării, o lume colorată, cu arome orientale, în care s-au amestecat turci, greci, tătari, evrei și bulgari, cel mai mare port la Marea Neagră, Cazinoul, cu strălucirea lui desuetă, faleza și… marea. Constanța e orașul oprit în timp.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

03
/07
/17

Unul dintre cele mai îndrăznețe seriale ale anului, „Will”, o dramă neconvențională care urmărește povestea celei mai faimoase personalități din lume, William Shakespeare, va avea premiera în România, pe 13 iulie, de la ora 22.00, la postul de televiziune TNT.

03
/07
/17

Teatrul Naţional Radiofonic face un nou pas spre Integrala tetralogiei Cehov cu premiera Trei surori de Anton Pavlovici Cehov, traducerea Raluca Rădulescu, adaptarea radiofonică şi regia artistică Gavriil Pinte- spectacol difuzat în două părţi, sâmbătă, 8 iulie, partea I, respectiv duminică, 9 iulie, partea a II-a, de la ora 14, la Radio România Cultural.

03
/07
/17

Universul piesei care prinde contur (și culoare) în jurul lui Molly Sweeney s-ar putea intitula despre văzute și nevăzute. Sau despre realitate și imaginație. Nu e vorba de dihotomii ci dimpotrivă, de complementarități providențiale. La fel cum, crescute din trunchiul aceleiași povești, monologurile actorilor prind rădăcină, înmuguresc, se intersectează, devin arborescente, dând profunzime uneia dintre cele mai emoționante felii de viață. Tranche de vie. Mihaela Trofimov, Constantin Cojocaru, Liviu Pintileasa. Pacienta, doctorul, soțul.