Textele lui Cristian Popescu, în liceele din București prin „Telefonul din colțul străzii”
https://www.ziarulmetropolis.ro/textele-lui-cristian-popescu-in-liceele-din-bucuresti-prin-telefonul-din-coltul-strazii/

În această toamnă, Asociaţia Culturală Control N a imaginat şi a creat pentru liceenii din Bucureşti o întâlnire cu textele unuia dintre cei mai speciali poeţi români – Cristian Popescu.

Un articol de Liliana Matei|20 noiembrie 2015

Astfel, spectacolul de teatru-dans „Telefonul din colțul străzii”, parte a modulului educațional cu același nume, a reunit patru actori tineri și doi scriitori care au discutat aplicat cu adolescenții după fiecare reprezentație – Cristian Tudor Popescu și Florin Iaru i-au făcut pe tinerii spectatori să devină curioși și interesați când vine vorba despre textele unice marca Popescu.

„Telefonul din colțul străzii” este un proiect cultural finanţat în cadrul Programului cultural Ești București 2015.

Spectacolul a fost creat de Oana Răsuceanu alături de actorii Adina Lucaciu, Irina Velcescu, Cristian Popa și George-Albert Costea. Decorul și costumele poartă semnătura scenografei Andrada Chiriac, iar muzica a fost compusă de Sebastian Hamburger. Imaginile video și fotografiile care întregesc spectacolul pe parte de proiecție video au fost realizate de fotograful Adi Marineci.

Echipei de creație a spectacolului i s-au alăturat doi dintre scriitorii români care l-au cunoscut pe Cristian Popescu – Florin Iaru și Cristian Tudor Popescu. Poveștile fiecăruia despre și cu Popescu i-au fascinat pe tinerii spectatori, iar finalul fiecărei reprezentații a devenit un bun prilej de a continua și de a fora alături de cei doi în universul poetului Cristian Popescu – prea puțin spre deloc știut de tânara generație.

Descoperirea textelor lui Popescu și transpunerea lor pe scenă a reprezentat un proces unic și pentru cei patru actori implicați. “La început au fost două temeri, care mai apoi
s-au transformat în două bucurii – asumarea textului și întâlnirea cu un public foarte tânăr. Pe cât de mult ne temeam că ne va fi greu să ne asumăm niște poezii cu aceeași rapiditate cu care îți asumi rolul dintr-o piesă, pe atât de ușor și firesc a fost întregul proces. Iar despre adolescenții pe care i-am întâlnit în liceele din București unde am jucat, nu pot spune decât că știu sigur că unii dintre ei îi vor căuta poeziile, îl vor citi, iar alții chiar îl vor imita pe Popescu atunci când vor scrie poezie”, declară actrița Irina Velcescu.

Cristian Tudor Popescu și echipa de creație Telefonul din colțul străzii

Cristian Tudor Popescu și echipa de creație Telefonul din colțul străzii

Alex. Ștefănescu scria despre Cristian Popescu în România Literară: “A reuşit să-i farmece pe mii de cititori cu un mod nemaiîntâlnit de a scrie poezie în limba română, să provoace emulaţie în mediile literare pe care le frecventa şi să facă (încă o dată) din banalul nume Popescu un nume cunoscut. Moartea sa neaşteptată nu numai că i-a întristat pe iubitorii de poezie, dar i-a lăsat dezorientaţi: poetul îşi trăise viaţa prea repede, astfel încât aproape nimeni n-avusese timp să-l înţeleagă (….) Despre Cristian Popescu nu se poate spune: a trăit şi a murit. El şi-a cheltuit viaţa, dând-o în schimbul literaturii”.

Telefonul din colțul străzii s-a inspirat, întru totul, din lumea scrierilor lui Cristian Popescu și și-a propus să ofere adolescenților spectatori posibilitatea descoperirii acestei lumi aparte și unice create de Popescu în volumul său Cuvânt înainte (publicat în 1988). Îmbinând teatrul, dansul și fotografia, Telefonul din colțul străzii inițiază tânărul public bucureștean atât în înțelegerea importanței rolului scriitorului Cristian Popescu în istoria literaturii române, cât și în descoperirea și înțelegerea unui alt tip de manifestare culturală – un spectacol de teatru-dans de tip performance.

Telefonul din colțul străzii a fost prezentat în Colegiul Național de Artă „Dinu Lipatti”, Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, Liceul Teoretic „Jean Monnet” și în Colegiul Național Sf. Sava, urmând ca ultima întâlnire cu liceenii, din această toamnă, să se întâmple la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – luni, 23 noiembrie.

FOTO: Adi Marineci

02
/02
/15

Joi, 5 februarie, ora 19.00, odată cu premiera spectacolului Parapanghelos (un cabaret după “Cânticelele comice” ale lui Vasile Alecsandri) va avea loc și inaugurarea unui nou design al Sălii Lecoq, transformată acum în CAFÉ-TEATRU MASCA. 

02
/02
/15

Filmul românesc de scurtmetraj este prezent și anul acesta la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrand (30 ianuarie – 7 februarie 2015) prin intermediul Asociației ESTE’N’EST, care organizează pentru a șaptea oară consecutiv standul românesc din cadrul marketului festivalului, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

02
/02
/15

Am trăit s-o vedem şi pe asta, ar spune melomanii urbei lui Marius Manole. Ieşenii care îşi plătesc la timp facturile la întreţinere pot câştiga premii oferite de către administratorul de imobile al Primăriei, respectiv Termo-Service, printre premii figurând şi două bilete la concertul lui Andre Rieu, din luna iunie, de la Bucureşti.

02
/02
/15

În filmul "Chuck Norris vs. Communism", de Ilinca Călugăreanu, peliculă selectată în secţiunea competiţională World Cinema Documentary, la cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Sundance, o generaţie întreagă se îndrăgosteşte de film, în epoca Războului Rece, scrie prestigioasa publicaţie IndieWire.

01
/02
/15

Luni, 2 februarie, de la ora 20.30, la TVR 2, „Vocea Patriotului Naționale – Restituiri I.L. Caragiale” (premiera tv: 1992)  aduce din Arhiva de Aur a Televiziunii Române momente teatrale unice realizate după schițele: „Jertfe patriotice”, „Situațiunea”, „Tempora”, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, „Atmosferă încărcată” și „Diplomație”.

31
/01
/15

O zi întunecată de ianuarie, pe o stradă cu nume de compozitor francez. Un apartament într-un bloc de două etaje, o sufragerie cu sobă de teracotă verde; când scaunele și masa de plastic sunt date la o parte, se transformă într-un ministudio, în care Miriam Răducanu dansează din 1956.

30
/01
/15

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „O lacrimă de fată” (1980), regizat de Iosif Demian, este unul dintre cele mai originale filme româneşti realizate în timpul comunismului, polemizând prin stilul său modern şi energic cu falsitatea care caracteriza cinematografia oficială a vremii.