The Buried Alive Videos – Marele Premiu BIEFF 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/the-buried-alive-videos-marele-premiu-bieff-2014/

Cea de-a 5-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti BIEFF s-a încheiat duminică, 14 decembrie, la CinemaPRO, după 5 zile de festival, 3 proiecţii sold out, 75 de filme şi 4 evenimnete speciale experimentate şi vizionate de peste 7000 de spectatori.

Un articol de Liliana Matei|18 decembrie 2014

Ceremonia de premiere a fost prezentată de Juriul BIEFF 2014, format din profesionişti de prestigiu din domeniul cinema-ului contemporan – Anne Delseth – Membru al comitetului de selecție al Quinzaine des Réalisateurs, Cannes Film Festival; Theus Zwakhals – Selecționer al secțiunii de scurtmetraj, Festivalul Internaţional de Film Rotterdam; Jonathan Pouthier – Responsabil de programele de cinema, Centre Pompidou Paris; Marion Poeth – Director de program, Festivalul Cinedans Dance on Screen Amsterdam și Ileana Bîrsan – critic și jurnalist de film – care au decis:

Marele premiu, în valoare de 3000 de euro (oferit de Institutul Cultural Român și decernat de domnul Lilian Zamfiroiu – directorul ICR), i-a fost acordat regizorului Roee Rosee pentru filmul THE BURIED ALIVE VIDEOS.

Juriul și-a motivat astfel alegerea: „Prin intermediul diferitelor stiluri cinematografice și al umorului absurd, acest film deconstruiește miturile despre personalități politice ale Rusiei și aduce în discuție tentația și puterea artei, în special cea avangardistă. Trezind, de asemenea, în rândurile publicului gândirea critică și un scepticism sănătos în ceea ce privește politica, filmul ne amintește că până și un trecut fictiv ar putea altera viitorul real”.

Premiul pentru cea mai bună imagine, în valoare de 1500 de euro (oferit de Cinelab România) i-a fost acordat lui Menno Otten pentru filmul VIA DOLOROSA. „Realizând o micro-coreografie, prin intermediul close-up-urilor, acest film totodată ieșit din comun și contemplativ reușește să construiască tensiunea prin accentuarea micilor detalii și schimbări ale expresiilor faciale și gesturilor care sunt într-o continuă mișcare în ritm tantric“, a fost motivația juriului.

Pentru „întrebuințarea de found footage într-o manieră poetică, în cadrul unui context politic proeminent și abilitatea sa de a ne provoca așteptările prin felul în care tratează intimitatea în subiecte universale”, Premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 1000 de euro (oferit de Abis Studio), i-a fost acordat lui Miguel Gomez pentru filmul REDEMPTION.

Mențiunea specială a juriului BIEFF 2014 a revenit regizorului Wojciech Bąkowski pentru DRY STANDPIPE, pentru „luciditatea caracteristică prin intermediul căreia abordează banalitățile vieții cotidiene și felul în care transpune sentimente contradictorii în imagini abstracte minimale și sculpturale“.

Cel mai bun film experimental românesc, oferit tot de Cinelab Romania (în valoare de 1500 de euro), a fost acordat lui Daniel Djamo pentru STORM IS COMING, pe care Juriul l-a descris astfel: „Tratând noțiuni ce țin de naționalitate, identitate și patrie într-o manieră inteligentă, acest film perturbă și construiește tensiune la mai multe niveluri. Imaginile nu sunt înrudite cu textul într-un mod evident. În vreme ce stereotipuri existente sunt recunoscute, altele noi sunt aduse la viață. Un film care nu oferă soluții decisive, nici răspunsuri explicite, însă lasă un impact mult mai puternic în mod indirect și în subconștient”.
Ceremonia de premiere a fost urmată de premiera românească a celei mai recente incursiuni a lui Ulrich Seidl în genul documentarului hibrid, după trilogia Paradise – IN THE BASEMENT.

„La baza lui In the Basement se află noţiunea că fiecare bărbat şi femeie de pe stradă ar putea fi, în secret, un bigot sau un mare cântăreţ de operă. Faptul că In the Basement ia în considerare un spectru larg de posibilităţi în ceea ce priveşte indentităţile secrete este ceea ce face din această explorare a celor mai întunecate colţuri ale psihicului uman egală, dacă nu superioară, celor mai recente ficțiuni narative ale lui Seidl.” (Tomas Hachard, Slant Magazine)

În cadrul celei de-a patra ediții BIEFF publicul s-a bucurat de 33 de filme în competiția internațională, precum și de proiecții realizate în cadrul unor parteneriate unice în România, cu festivaluri de film și instituții de referință din sfera cinema-ului experimental și a artelor vizuale, dintre care amintim:
Quinzaine des Réalisateurs – secțiune paralelă a Festivalului de la Cannes;

  • IDFA Amsterdam – cel mai important festival european de film documentar;
  • legendarul Festival Internațional de Scurtmetraj Oberhausen;
  • International Film Festival Rotterdam – unul dintre cele mai mari festivaluri din lume, atât în ce priveşte numărul de spectatori, cât şi de invitaţi din domeniu;
  • Berlinale Forum Expanded – cea mai îndrăzneaţă secţiune a Berlinalei – lucrări avangardiste, experimentale, eseuri cinematografice, observaţionale, reportaje politice şi formule cinematografice încă nedescoperite;
  • seducătorul program Dance Cinema from the Netherlands organizat în acest an în colaborare cu CINEDANS – Dance on Screen Festival Amsterdam.
04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.