Toma, The theory of everything, Claudio, Santiago & Gabito
https://www.ziarulmetropolis.ro/toma-the-theory-of-everything-claudio-santiago-gabito/

Am văzut târziu filmul despre Stephen Hawking (2014), ‘The theory of everything’. Era, cred, prin septembrie anul trecut. Ieri, după ce am ajuns la ‘Casa Peter Pan’, unde Toma îşi va petrece (alaturi de noi) următoarele 18-24 de luni, mi-am amintit de rolul impresionant reusit de Eddie Redmayne in acest film.

Un articol de Petre Ivan|6 februarie 2019

Toma arata râu. E slab, numai piele și os, abia dacă mai poate sta in picioare. Nu mai are nimic din copilul care se interna in urma cu o lună la Marie Curie. Cu toate acestea mănâncă și se amuza, daca ma joc cu el. Zambetul lui, dar mai ales rasul lui frumos de pe vremuri sunt acum rictusuri triste, spasme greu de privit. S-a bucurat văzându-ne, i-a fost și lui foarte dor de noi.

La Roma e răcoare și ploua subțire de câteva zile. Aseară (vineri seara), in drum spre un supermarket din apropiere, in timp ce traversam Tibrul, am aflat scurta poveste a lui Claudio, un băiețel aruncat de pe pod de tatăl său, săptămână trecută, în dorința de a se răzbune pe soția lui. Copilul a fost găsit mort după câteva zile.

Tot aseara, Toma și Teodora au așteptat cu nerăbdare tortul lui Santiago, un băiețel care și a serbat ziua de naștere aici. Lângă bucătăria comuna (autogospodărire) de la parter se afla un spatiu de relaxare (canapele, tv, o minibiblioteca in care l-am zărit si pe bătrânul Marquez) și o cameră de joacă.

Toma incepe azi a treia ședința de chimio, in timp ce noi încearcăm să se acomodam cu noua viață. Vom merge azi sa ne plimbam prin împrejurimi, să luăm pulsul cartierului și să ne uităm după un dulăpior de haine.
–––––––––––
Conturile deschise pentru Toma:
Lei – BCR
Cod IBAN: RO10RNCB0071035252490001
Bolozan Daniela Marinela

Euro – BRD
Cod IBAN: RO66BRDE190SV21474371900
Bolozan Claudiu Sorin.

22
/01
/19

Știu că sunteți curioși să aflați câte ceva și despre mama. Sincer să fiu, mă încearcă și pe mine aceeași curiozitate. Să aflu mai mult decât știu deja. În primul rând, știu că mama se roagă în fiecare seară la Dumnezeu pentru mine și pentru sora mea.

22
/01
/19

Noaptea, când stau în cutiuța mea și torc cu ochii la focul din sobă, mă gândesc deseori la Tomiță, pe care nu l-am mai văzut de mai bine de trei săptămâni. L-am simpatizat încă de când s-a născut, în special pentru numele lui de motan.

18
/01
/19

Acum sunt o fetiță mare, chiar dacă mă cred uneori „lup marin”. Lupul marin, în caz că nu știați, este un animal de casă care are misiunea de a salva viețuitoarele din apele sărate ale mărilor și oceanelor. De câteva zile mă tot pregătesc să-mi fac bagajele să merg în Italia, la frățiorul meu bolnav. Sunt foarte fericită că-mi pot lua cu mine toate jucăriile și că voi zbura cu avionul. Pentru că nu am mai zburat cu avionul niciodată, recunosc că sunt emoționată.

18
/01
/19

Dacă mi-ar fi spus cineva la jumătatea lui noiembrie, când l-am luat de mânuță pe Toma și ne-am dus să ne întâlnim cu primarul orașului Măgurele pentru a discuta despre o implicare totală a locuitorilor și instituțiilor în cazul Mirunei - o fetiță de 2 ani și jumătate din localitate, diagnosticată cu leucemie -, că în mai puțin de o lună și jumătate doctorii de la Marie Currie îmi vor spune, fără menajamente: "Copilul dvs are cancer", l-aș fi trimis cu trotineta la balamuc.

18
/01
/19

Pe vremuri, asta însemnând acum câteva săptămâni, ori de câte ori își făcea tata timp să se joace cu noi - reușea cam greu să se desprindă de știrile politice sau de îndeletnicirile lui de pe facebook - mă întrebam de ce mă încearcă sentimente atât de diferite față de părinți. Dacă mama nu-și permitea o secundă pentru ea dedicându-se total nouă, tata abia dacă se îndura să ne alerge seara un pic în jurul mesei, prefăcându-se că este căpcăun.

15
/01
/19

După cum veți afla de pe această pagină, sunt un băiețel de doi ani, diagnosticat după Crăciun cu neuroblastom* (cancer – cu metastaze multiple). Știu că asta sună un pic înfricoșător, dar câtă vreme există speranțe, rămân încrezător. Iată, am reușit și o rimă, mi se mai întâmplă...