Top 10 scheciuri celebre. Toma Caragiu şi Mircea Diaconu, pe primul loc
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-10-scheciuri-celebre-toma-caragiu-si-mircea-diaconu-pe-primul-loc/

Ziarul Metropolis v-a prezentat timp de trei zile cele mai amuzante scheciuri de la Revelioanele de altădată. Astăzi vă arătăm care sunt, în opinia noastră, primele trei momente în care umorul a atins „cele mai înalte culmi de inventivitate şi progres“.

Un articol de Ziarul Metropolis|31 decembrie 2013

Ziarul Metropolis v-a prezentat timp de trei zile cele mai amuzante scheciuri de la Revelioanele de altădată. Astăzi vă arătăm care sunt, în opinia noastră, primele trei momente în care umorul a atins „cele mai înalte culmi de inventivitate şi progres“.

Pe primul loc se situează, în topul nostru, sceneta „N-am găsit altă rimă“, o mostră de umor subversiv în care Toma Caragiu, un director de întreprindere, şi Mircea Diaconu, un angajat care mai scria şi fabule la un ziar, ridiculizau sistemul comunist („Elefantul, vrăbiuţa, plus bursucul şi maimuţa muncesc cu aprindere la o întreprindere“). „Satira e o armă, nu? Şi dumneata tragi!“ îi spunea Toma Caragiu lui Mircea Diaconu. „De unde îţi alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viaţă, nu?“. „Da, viaţa e sursa“.

De ce aveau atâta succes acele scheciuri de Revelion? După un an în care programul de la televizor era controlat la sânge, fiind injectat cu propagandă, în seara de 31 decembrie, la TVR se deschidea o fereastră prin care românii puteau să mai respire un pic şi puteau să comunice unii cu alţii. Actorii şi scenariştii dădeau o formă tuturor poveştilor auzite la coadă la pâine, în sala de aşteptare din gară, la coafor sau în halele fabricilor.

Creatorii acestor mari momente aveau textele scrise din vară, iar în septembrie începeau repetiţiile şi înregistrările. Apoi se făceau vizionări şi unele scene care nu aveau impactul dorit erau rescrise şi refăcute în platoul de filmare. De multe ori, cenzura ori nu pricepea, ori închidea câte un ochi complice la glumele cu bătaie lungă.

Top 10 scheciuri celebre. Mari artişti în Revelioanele de altădată

Locul 10: Mitică Popescu și Florin Zamfirescu – „Danga Langa“, de Octavian Sava, 1988

Locul 9: Amza Pellea – „Nea Mărin, Momente“, 1978

Locul 8: Florin Piersic – „Castravetele”, adaptare de Octavian Sava, după I. L. Caragiale, 1987

Locul 7: Horațiu Mălăele – „Calcule după petrecere“, de Dan Mihăescu, 1990

Vedeţi aici locurile 7-10!

Locul 6: Marin Moraru și Marian Hudac – ,,Aspirina și piramidonul”, de Mircea Crișan, Alexandru Andy și Radu Stănescu, 1988

Locul 5: Tamara Buciuceanu-Botez – ,,Noi seara nu mâncăm!”, în regia lui Petre Bokor, 1976

Locul 4: Dem Rădulescu – ,,În tren” (fragment din emisiunea ,,Întâlnirea de sâmbătă seara”, 1975)

Vedeţi aici locurile 4-6!

Locul 3: Jean Constantin şi Carmen Stănescu – „Cititorul de contor“, de Dan Mihăescu şi Grigore Pop, 1974

Locul 2: Puiu Călinescu şi Florin Tănase – „În gară“, de Puiu Călinescu, regia Cornel Todea, 1991

Locul 1: Toma Caragiu şi Mircea Diaconu – „N-am găsit altă rimă“, de Dan Mihăescu, Grigore Pop, Aurel Felea şi Octavian Sava, 1973

Topul reflectă gusturile redactorilor de la Ziarul Metropolis. Vă invităm şi pe dumneavoastră să faceţi topuri alternative, pentru a ne aminti împreună de marile momente de umor care au făcut totul mai suportabil. Imaginile fac parte din arhiva TVR.

Foto pentru Top 10 scheciuri celebre, cu Toma Caragiu şi Mircea Diaconu – Cinemagia

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.