Tora Vasilescu, 66
https://www.ziarulmetropolis.ro/tora-vasilescu-66/

“Noi toţi vrem ca oamenii să nu ne mintă şi totuşi ne doare cumplit adevărul.” – Tora Vasilescu. Actriţa care a debutat pe vremea studenţiei în “Cursa” lui Daneliuc (1975) împlineşte, astăzi, 66 de ani.

Un articol de Petre Ivan|22 martie 2017

Tora Vasilescu s-a născut la 22 martie 1951, în Tulcea, o parte a copilăriei petrecând-o, între 3 şi 5 ani şi jumătate, la bunica din satul Iazurile, judeţul Tulcea.

În 1972 a intrat la IATC, iar trei ani mai târziu a debutat în lungmetrajul „Cursa”, în regia lui Mircea Daneliuc, viitorul său soț.

Apare apoi în numeroase alte filme precum: „Gloria nu cântă” (1976), „Proba de microfon” (1980), „De ce trag clopotele, Mitică?” (1981), „Imposibila iubire” (1983), „Marele premiu”(1985) şi controversatul „Glissando” și, după Revoluție, „Şobolanii roşii”(1990), „Cel mai iubit dintre pământeni”(1993), „Occident” (2002) ori „Legături bolnăvicioase”(2006).

Teatrul, din păcate, i-a oferit roluri mai puţine, jucând în spectacolele unor regizori de anvergură ca: Alexandru Colpacci, Valeriu Moisescu, Alexandru Tocilescu, Mihai Măniuţiu, Cătălina Buzoianu sau Alexandru Darie.

A câștigat de trei ori Premiul pentru Interpretare al Uniunii Cineaştilor din România, a primit Placheta de aur la Festivalul „Laceno D’Oro” de la Avellino pentru Cel mai bun rol feminin secundar pentru “Şobolanii roşii” de Florin Codre și a fost distinsă cu Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler pentru întreaga carieră.

Foto: Tora Vasilescu – facebook

29
/07
/13

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea”, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

27
/07
/13

Peste 5.000 de filme documentare din întreaga lume, aflate în arhiva Studioului Astra Film Sibiu, pot fi vizionate la cerere de turişti, cercetători sau cinefili, în cadrul unui program estival. Un bilet costă șase lei, iar filmele pot fi văzute de luni până vineri între orele 9 și 15, la sediul Studioului Astra Film.

25
/07
/13

Căderea comunismului a însemnat şi desfiinţarea cenzurii oficiale şi intrarea într-o nouă estetică cinematografică. Dacă puţinii rebeli din filmul românesc al anilor `90 mai aveau de luptat cu trecutul şi prezentul, cei ai Noului Cinema sunt mai degrabă apărătorii unor cauze personale.

24
/07
/13

Cinematografia mondială a oferit în istoria sa numeroase portrete remarcabile de rebeli. Însă şi filmul românesc din timpul comunismului a avut propriii tineri nonconformişti, spirite libere şi periculoase pentru un întreg sistem.