Trasee culturale dedicate artei urbane, în patru orașe din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/trasee-culturale-dedicate-artei-urbane-in-patru-orase-din-romania/

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

Un articol de Mihaela Ion|27 octombrie 2020

Arta contemporană propune o mutaţie sau o dispariţie a materialelor şi suporturilor tradiţionale, odată cu dezvoltarea şi impunerea unor stakeholderi. O operă de artă urbană este un izvor continuuu de experienţe vizuale pentru spectatorul neobișnuit şi luat prin suprindere de arta din spaţiul urban.

În fiecare oraş găsim, în ultima vreme, locuri special destinate formelor de artă urbană, fie că sunt zone private sau zone publice. De aceea vă propun patru trasee de artă urbană care să vă încânte ochiul pe gratis!

Primul traseu propus este unul din Bucureşti, cu punctul de pornire la Cărtureşti Magheru şi lucrarea realizată de Pisica Pătrată pe clădire, intrăm ulterior pe strada Arthur Verona, care datorită proiectului Street Delivery a devenit un spaţiu de consum de cultură. Strada Arthur Verona trece anual printr-un proces de noi şi noi lucrări de artă urbane create unele peste altele. Arhiva vizuală de lucrări urbane suprapuse pe pereţii de pe strada Arthur Verona este aidoma straturilor de arheologie care surprind diferite epoci. Fiecare strat păstrează tema unei ediţii anterioare a Street Delivery.

Urban Steps (MNAC)

Următoarea oprire trebuie să fie la POINT, Strada General Eremia Grigorescu, unde găsim un mural realizat de Sweet Damage Crew. Înainte de a trece la recomandări pentru alte oraşe, în Bucureşti, la MNAC – Muzeul Naţional de Artă Contemporană, pe coridorul scărilor, găsim un proiect-intervenţie de artă urbană, URBAN STEPS, cu murale ale artiştilor: Erps, Sage, Irlo, Obie Platon, Kero, Ocu, Lost Optics, Recis, Pandele Pandele, Lucian Hrisav, Reg, Lux, Mser, HomeBoy, Neon, Duno, Lumin, Constantin Rusu/Skema, Mircea Popescu şi Lucian Sandu Milea.

În Braşov, pentru a avea un traseu al lucrărilor de artă urbană recomandat este să urmărim „drumul crultural” propus de Festivalul AMURAL (foto deschidere) care anual aduce la un loc artişti naţionali şi internaţionali care activează în mediul VR (Virtual Reality), AR (Augmentated Reality), cât şi artiştii ubani. Braşovul a devenit un spaţiu dedicat artei urbane. Vă propun astfel un traseu cultural pentru a vizita muralele active şi acum în Braşov: spaţiul VISSSUAL aflat pe Strada Fabricii, Strada După Ziduri 3, Piaţa Sfântul Ioan,Strada Gheorghe Șincai, şi strada Tudor Vladimirescu.

Festivalul Amural

În Sibiu, traseul propus de Sibiu International Street Art Festival (SISAF), ediţia Origini, în 2020 aduce în faţa publicului artiştii: Alex Maksiov (Ucraina), Atoma – Andreea Toma, Biex & Șatran, Cristian Scutaru, Homeboy, John.S, Kaps Crew, Lucian Sandu-Milea, Pisica Pătrată, Popescu, Robert Obert.

Lucrarea Andreei Toma, Urban este cea care mi-a atras atenţia în cadrul acestui festival. Lucrarea de 19 metri înălţime, pe 9,4 lăţime surprinde o doamnă în vârstă, cu o broboadă pe cap şi cu o ţinută la modă, trening roşu asortat cu şosete galbene şi adidaşi coloraţi. Andreea Toma pune accentul în muralele sale pe modul în care viaţa la ţară se adaptează la contemporan, la tehnologia actuală. Lucrările sale realizate pe un fundal negru surprind personaje de la sat pe trotinete electrice, cu gadgeturi sau pe site-uri de dating.

Andreea Toma, „Urban”. Foto: Funky Photography – Sergiu Pavălă

În Bacău – festivalul ZIDART, descris de organizatori ca o „regenerare urbană prin artă stradală care respiră”, propune un traseu inspiraţional realizat de artiştii urbani: Atoma, Lucian Sandu-Milea, Cristian Scutaru, KERO ZEN, Razvan Raucescu, Bogdan Scutaru, Monk Ink, Cazacincu & Alin Mihail, Mazerschi Sergiu Georgian și HarceaPacea. Fiecare lucrare în parte atrage atenţia asupra unor subiecte de actualitate, relaţia om – natură și transmiterea de mesaje despre ecologie, gapul dintre dintre generaţii, lumea satului versul lumea oraşului. Lucrarea mea preferată din cadrul ZIDART 2020 este cea a lui Bogdan Scutaru, Cumulus. Lucrarea realizată în două săptămâni redă modul în care omul se integrează în natura, şi mai exact cum îşi găseşte locul printre elementele din natură. Artistul transmite prin Cumulus o stare de linişte, surprinde un moment de serenitate.

Bogdan Scutaru, „Cumulus” © ZidArt.ro

Arta contemporană şi mai ales arta urbană ţin de un exces de gust, incluzând o diversitate de judecăţi de valoare. Acest exces de gust este valabil şi în spaţiul artistic contemporan românesc, unde întâlnim atât lucrări realizate aidoma gândirii contemporane, fără a avea o teorie anume la bază, lucrări conformiste realizate după reguli stricte preluate din istoria artei, cât și lucrări ce sfidează politicul, religia, etica, bunul simţ. Pentru a fi un spectator al artei urbane singurul lucru pe care trebuie să-l faci pentru început este să îţi ridici privirea şi să te uiţi în jurul tău, astfel devii conştient că pereţii pot fi suport pentru lucrările de artă urbană.

Co-creație de Monk Ink, © ZidArt.ro

Mihaela Ion este manager cultural și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul online Introducere în arta urbană.

 

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.