Un om in loden. Securist, adjectiv
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-om-in-loden-securist-adjectiv/

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Debut în regie al directorului de imagine Nicolae Mărgineanu, „Un om în loden” (1979) este un mai mult decât onorabil film poliţist, vizionabil şi astăzi, în pofida a două mari ghiulele propagandistice care îl trag în jos.

Un articol de Ionuţ Mareş|22 iunie 2014

Acest text continuă seria de articole lunare, începută în aprilie, care încearcă să readucă în atenţie filme importante, dar mai puţin cunoscute sau pur şi simplu uitate, ale cinematografiei române de ieri sau de azi.

Nicolae Mărgineanu a făcut parte din cei câțiva directori de imagine talentanți care s-au simțit atrași decisiv de regie. El continuă să regizeze și în prezent, cel mai nou film al său, „Poarta Albă”, fiind programat să apară pe marile ecrane la sfârșitul anului.

Bazat pe romanul „Moartea vine pe bandă de magnetofon”, de Haralamb Zincă, „Un om în loden” era debutul în noua postură. Un film care se remarcă în primul rând prin curajul de a-și asuma un gen bine definit, cel polițist, într-un peisaj sărac în acest tip de încercări.

Dacă ar fi apărut într-o cinematografie aşezată din Occident, „Un om în loden” ar fi fost reținut probabil drept un film polițist corect, chiar cu momente de strălucire. Ieșit în schimb în România anului 1979, când cenzura devenise acaparatoare, debutul lui Nicolae Mărgineanu plătește tribut, la nivel scenaristic, propagandei și tezismului vremii.

Paradoxal însă, emană un aer proaspăt, în special datorită unei regii îndrăznețe – care își însușise bine mărcile genului, așa cum erau ele practicate în Franța și SUA -, unui decupaj dinamic, unei imagini (Gabor Tarko) desprinse de amorțeala plutonului și unei coloane sonore profesionist folosite.

Dar și unei distribuții care adună în jurul unui credibil Victor Rebengiuc actori ca Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin, Mircea Albulescu, Constantin Diplan, Silviu Stănculescu, Draga Olteanu Matei, Andrei Finți, Dumitru Furdui, Gheorghe Visu sau, într-un rol mic, debutantul Răzvan Vasilescu.

Stamatiad (Victor Rebengiuc) este un inginer singur, angajat al unui institut de geologie și deținător al unor date secrete privind zăcăminte importante. Începe să primească telefoane și scrisori de amenințare cu moartea, iar în unele nopți are impresia că aude râsul puternic al unui bărbat.

Pentru a desluși misterul și a-și pune din nou ordine în viața dată peste cap, inginerul se duce la Securitate. Cazul său este trecut în grija unor agenți de contrainformații, interpretați de Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Albulescu, Constantin Diplan și Dumitru Furdui.

loden 1

Aici filmul face primul compromis major. Orice persoană amenințată cu moartea ar cere ajutorul poliției, indiferent de perioadă și sistem. Numai că în contextul regimului comunist, când Securitatea teroriza populația și o ținea prizonieră prin teamă, prefăcându-se că o apără de dușmani imaginari, implicarea agenților de contrainformații nu poate fi privită cu inocență.

Securişti, mistificări, propagandă

Securiștii sunt spălați de păcate și sunt arătați ca fiind cumsecade, educați, inteligenți, buni meseriași și omenoși. Iar atenția care la început era acordată victimei, este mutată apoi asupra investigatorilor.

Este o mistificare regretabilă, completată de o alta, la fel de gravă: rețeaua care se dovedește că îl amenință pe Stamatiad nu putea fi formată, pur și simplu, din nelegiuți cu interese private. Într-o societate care se pretindea scăpată de infractori, eventualii băieți răi trebuiau să fie – stigmatul suprem! – vechi legionari cu legături în străinătate.

Dincolo însă de cele două păcate propagandistice, care astăzi pot fi privite cu detașarea dată de trecerea timpului, „Un om în loden” rămâne un film ce merită readus în atenție și discutat.

Scenariul, semnate de Haralamb Zincă și Nicolae Mărgineanu, are suficiente întorsături de situație și piste false pentru a menține aprins interesul spectatorului, așa cum îi stă bine genului din care face parte.

Apoi, cadrele sunt scurte, iar tăieturile de montaj – abrupte, impunând un ritm susținut. Camera de filmat își schimbă mereu poziția, inducând sentimentul de neliniște și nesiguranță pe care este de presupus că îl trăiește protagonistul.Un om in loden

În momentele de criză, când aparenta paranoia se amplifică sau victimele sunt în pericol, predomină când unghiurile joase, brutale, când contraplonjeurile amenințătoare. Privite astfel, personajele devin vulnerabile, încolițite, iar spectatorului îi este mai ușor să empatizeze cu ele.

Mărgineanu introduce câteva elemente de horror, cum ar fi unele acorduri muzicale ale lui Cornel Țăranu, o viziune nocturnă a lui Stamatiad în care apartamentul îi este invadat de bufnițe, râsul pe care protagonistul îl aude noaptea sau apariția unor personaje misterioase într-un tren, cum ar fi un cuplu de gemeni fără încărcătură dramaturgică.

Regizorul folosește chiar un celebru cadru din filmele americane, cel în care protagonistul este urmărit, prin fereastra apartamentului său, printr-o lunetă. Din păcate, cadrul este singular, la fel cum nefructificată rămâne și imaginea cu tehnica de urmărire (ecrane, camere de înregistrare, oameni la butoane) pe care o folosea Securitatea.

O mai mare atenție acordată unor astfel de elemente ar fi putut deturna filmul pentru a induce ideea unei societăți supuse unei supravegheri generalizate.

În pofida conformismului său, „Un om în loden” rămâne unul din cele mai viguroase debuturi cinematografice din timpul comunismului și unul din cele mai bune filme ale lui Nicolae Mărgineanu.

Foto: Un om in loden – Cinemagia



21
/06
/16

Şase filme din Austria, Croația, Polonia, Rusia, Serbia și Ucraina concurează în acest an pentru Marele Premiu şi Premiul Publicului la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 14-17 iulie la Timişoara.

21
/06
/16

"Filmul „Poziția copilului”, , regizat de Călin Netzer, a fost foarte tulburător pentru mine. E un film despre întreaga noastră societate, despre cum ieșim dintr-un fel de a trăi și intrăm în altul, ceea ce pentru unii oameni e imposibil. A fost o onoare să fac parte din juriul care a hotărât premiul pentru acest film." - Tim Robbins

18
/06
/16

Tamara Buciuceanu-Botez - una dintre cele mai îndrăgite și apreciate actrițe din România - va fi celebrată la Sibiu la Festivalul Internațional de Film Transilvania (22 - 26 iunie), pentru impresionanta sa carieră de peste 60 de ani în filmul și teatrul românesc

17
/06
/16

Caravana Metropolis – Cinema în aer liber se întoarce cu cele mai bune filme în 4 orașe din România – Arad, Sibiu, Timișoara și Brașov! 13 filme de autor vor fi proiectate de marți până duminică, de la orele 21:30, utilizând cel mai performant echipament de proiecție în aer liber din România.

17
/06
/16

CRONICĂ DE FILM Debut fără mari pretenţii al regizoarei Catrinel Dănăiaţă, „Dublu” este tipul de film care nu va rămâne un reper al cinematografiei române, dar nici nu te scoate din sala de cinema înjurând sau regretând că ai dat banii pe bilet.

17
/06
/16

În 2013, „Now You See Me – Jaful perfect” a fascinat lumea întreagă cu escapadele uimitoare ale celor patru călăreţi, un grup extrem de talentat de iluzionişti profesionişti. De vineri, 17 iunie, cei patru călăreţi se întorc, în „Now You See Me: Jaful perfect 2” cu o aventură formidabilă, ridicând iluzionismul la un cu totul alt nivel, care va cuprinde întreaga planetă.

16
/06
/16

Pe 2 iulie, începând de la ora 20 până la 5 dimineață, cei mai pasionați iubitori de film vor avea experiența singurului maraton cinematografic de peste an. Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, ajunsă la a 8-a ediție, aduce în România scurtmetraje recente, cele mai multe în premieră națională, premiate la festivaluri consacrate, care nu au avut parte până în prezent de aplauzele publicului larg.

15
/06
/16

“Dublu”, debutul în lungmetraj al regizoarei Catrinel Dănăiață, va rula de vineri în cinematografele din București și în alte 23 de orașe din țară. „DUBLU” spune povestea lui George, un arhitect aproape de succes cu o relație aproape eșuată și o viață aproape sufocantă. Când viața e un continuu deadline devii prizonierul propriei existențe.

13
/06
/16

“Sunt un om fără "idealuri". Adică îmi doresc să trăiesc fericit şi împăcat alături de cei apropiaţi. Şi, bineînţeles, dacă pe lîngă asta se poate să iau un Oscar, să salvez balenele, să inventez o sursă de energie total nepoluantă ar fi perfect.” - Dragos Bucur. Îndrăgitul actor, ajuns în atenţia publicului în 2001, după rolul din “Marfa si banii”, împlineşte astăzi 39 de ani.

11
/06
/16

Aflat la a șasea ediție, Festivalul Filmului Evreiesc București începe azi, 11 iunie, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Horia Bernea, și la Cinemateca Eforie. Ediția de anul acesta cuprinde peste 30 de filme documentare și de ficțiune, lungmetraje și scurtmetraje, majoritatea în premieră în România.

09
/06
/16

O selecție de 20 de filme din programul celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania va rula între 15 și 19 iunie la Cinema Elvire Popesco din București. În Retrospectiva TIFF ajung și două dintre filmele distinse cu cele mai importante premii la Cluj-Napoca: Vrăbii / Sparrows, în regia lui Rúnar Rúnarsson, câștigătorul Premiului Special al Juriului, și Un loc la umbră / De l'ombre il y a, pentru care actorul David D’Ingeo a fost recompensat cu Premiul pentru Cea mai bună interpretare.

09
/06
/16

“Nu-mi place să studiez. Urăsc studiul. Îmi place să învăţ. Să înveţi este frumos.” - Natalie Portman. Frumoasa şi talentata actriţă - un Oscar (pentru Black Swan) si doua Globuri de Aur (Closer şi Black Swan) - împlineşte astăzi 35 de ani. Portman care deţine o diplomă în psihologie la Harvard, vorbeşte fluent cinci limbi străine şi a publicat numeroase articole în reviste științifice este considerată, totodată, una dintre cele mai inteligente actriţe de la Hollywood.

08
/06
/16

Ediția aniversară a celui mai mare festival de film din România s-a încheiat spectaculos pe 5 iunie, marcând un nou record în istoria sa de 15 ani: cele 248 filme din 64 de țări au adus peste 79.000 de plătitori de bilete în sălile de cinema, cu 9% mai mult față de anul trecut.

08
/06
/16

Preferatele publicului din marile festivaluri internaționale care conferă premii pe baza voturilor date de spectatori, precum Sundance FF, Toronto FF, Berlin FF, Rotterdam FF vor fi prezentate în București în cadrul Audience Award Film Festival între 10 și 12 iunie, pe perioada Street Delivery, la cinema Elvira Popescu și în aer liber în curtea TIAB (Str. Verona nr. 17)