Vasile Ernu, câştigător al bursei de creaţie European Writers and Translators in Residence Programme
https://www.ziarulmetropolis.ro/vasile-ernu-castigator-al-bursei-de-creatie-european-writers-and-translators-in-residence-programme/

În perioada 13 august – 13 septembrie 2017, în urma unui concurs de proiecte, scriitorul Vasile Ernu a fost selectat din peste 100 de candidaţi care au participat la European Writers and Translators in Residence, program sprijinit de Traduki.

Un articol de Liliana Matei|13 august 2017

Alături de Vasile Ernu, pentru anul 2017, au mai fost selectaţi alţi patru scriitori din Europa de Est: Jovan Nikolić Jof (Serbia), Mustafa Zvizdić (Bosnia şi Herţegovina), Esad Babačić (Slovenia), Stefan Çapaliku (Albania).

În cadrul bursei, Vasile Ernu va lucra timp de o lună, la Split – Croaţia, la finalizarea celei de a treia părţi a Micii trilogii a marginalilor. Primele două părţi au apărut la Editura Polirom, în colecţia „Ego-grafii”: Sectanţii (2015; 2017), care a obţinut Premiul „Matei Brâncoveanu pentru Literatură” şi Bandiţii, cu desene de Laurenţiu Midvichi (2016; 2017), premiat la categoria „Eseistică / Publicistică”, în cadrul Premiilor revistei Observator cultural 2017.

Volumul „Sectanţii” spune povestea fascinantă a unei comunităţi religioase care reuşeşte să supravieţuiască de patru generaţii, cu toate că a trebuit să treacă prin tot atîtea regimuri diferite: imperiul ţarist, România Mare, URSS şi Republica Moldova. Comunitatea a fost fondată la sfîrşitul secolului al XIX-lea de un negustor din Transilvania, ajuns undeva între Chilia, Ismail, Cetatea Albă şi Odessa.

Bandiţii dezvăluie „în negativ” faţa ascunsă, fascinantă a proscrişilor şi felul în care e văzut raiul de către cei ce trăiesc în infern.

Vasile Ernu s-a născut în URSS în 1971. A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă + societate. În ultimii ani a avut rubrici de opinie în România liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente în revistele Noua literatură, Suplimentul de cultură şi Observator cultural. A debutat cu volumul Născut în URSS (2006, 2007, 2010, 2013), nominalizat la numeroase premii şi distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat: Ultimii eretici ai Imperiului (2009); Ceea ce ne desparte (în colab., 2010); Intelighenţia rusă azi (2012); Sînt un om de stînga (2013); Sectanţii (2015); Intelighenţia basarabeană azi (2016). A coordonat: Iluzia anticomunismului (în colab., 2008), Ucraina live (în colab., 2014) şi Republica Moldova la 25 de ani (în colab., 2016). Este unul dintre fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro.

Traduki este o reţea europeană pentru literatură, care include Albania, Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Elveţia, Germania, Kosovo, Liechtenstein, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. Reţeaua Traduki a fost iniţiată de Ministerul Federal pentru Afaceri Europene şi Internaţionale al Austriei, Ministerul de Externe al Republicii Federale Germania, Consiliul elveţian pentru arte „Pro Helvetia”, KulturKontact din Austria, Institutul Goethe şi Fundaţia „S. Fisher”.

07
/05
/13

CRONICĂ DE CARTE Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficţiunii, romanul „Factorul groazei“, de Robert Harris, are la bază o întâmplare reală – prăbuşirea Bursei din New York în 6 mai 2010, în contextul crizei datoriilor suverane din Grecia

26
/04
/13

Miercuri, 24 aprilie, a avut loc o nouă seară japoneză la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Evenimentul a fost dedicat scriitorului Yasushi Inoue şi lansării nuvelei „Puşca de vânătoare“ în colecţia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction.

26
/04
/13

Gala Bun de Tipar şi-a desemnat câştigătorii în cadrul celei de-a doua ediţii, joi, 25 aprilie, în Aula Bibliotecii Naţionale din Bucureşti. Filip Florian, Ion Ianoşi şi Lucian Boia s-au numărat printre cei premiaţi

24
/04
/13

CRONICĂ DE CARTE „Puşca de vânătoare“, de Yasushi Inoue, este o nuvelă diafană, de o sensibilitate translucidă, prin care discernem cele mai diverse nuanţe ale iubirii. Stilul suav, îngreunat cu o tristeţe aproape ireală, aminteşte de profunzimea psihologică a nuvelelor lui Stefan Zweig.