Andrei Pleşu, Constantin Noica şi o lecţie despre Vechiul Testament
https://www.ziarulmetropolis.ro/plesu-noica-si-o-lectie-despre-vechiul-testament/

Lansarea cărţii „Cele mai frumoase povestiri din Biblie. Primul legământ“, scrisă de Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu, a avut loc aseară, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Volumul are un cuvânt înainte semnat de Andrei Pleşu

Un articol de Andrada Văsii|24 aprilie 2013

Lansarea cărţii „Cele mai frumoase povestiri din Biblie. Primul legământ“, scrisă de Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu, a avut loc aseară, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Volumul are un cuvânt înainte semnat de Andrei Pleșu. 

Evenimentul i-a avut printre spectatori pe Horia Roman-Patapievici și Gabriel Liiceanu, cel din urmă luând cuvântul spre sfârșitul evenimentului.

O carte care cuprinde traduceri din ebraică, aramaică şi greaca veche. Prin unitatea şi continuitatea conferite de povestirile din Vechiul Testament, volumul demonstrează că nu este o întâmplare faptul că lumea a fost făcută în șapte zile, că pototpul durează 40 de zile şi că Dumnezeu hotărăşte ce se întâmplă în a zecea zi.

Dacă în cartea lui Andrei Pleșu, „Parabolele lui Iisus“ personajul era cel care striga „De ce m-ai părăsit, Doamne?“, în volumul semnat de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, Dumnezeu îi adresează omului o întrebare: „Unde ești?“

 M-am bucurat să mă las furată, ca un cititor oarecare, de noianul de întâmplări de aici. De multele povestiri care pur și simplu te răpesc din timpul tău, te duc în altă parte și te fac să te întorci mai bine şi mai sigur pe tine în lumea în care ești.

Lidia Bodea,
Director Editura Humanitas

Cum l-a obligat Constantin Noica pe Andrei Pleșu să povestească Vechiul Testament

Andrei Pleșu și-a amintit de momentul în care a luat contact cu textele sacre și fost obligat să citească în mod riguros textele Vechiului Testament, pentru a le expune ulterior. Obligația aceasta a venit din partea cuiva care nu era legat, în mod nemijlocit, de dorința de lectură a unor texte sacre.

Eram la Păltiniş și lui Constantin Noica îi plăcea să ne facă program, deşi spusese cândva că „trebuie să mulţumim şi zilei care nu ne-a dat nimic“. Prefera să dea zilei o substanță, o alcătuire. Într-una din zile, tot văzând că eu umblu la unele întrebări de ordin religios, cu un fel de ironie pedagogică, un fel de severitate tandră, mi-a spus „de acum încolo în fiecare seară ai să ne prezinți la rând câte una din cărțile Vechiului Testament“. A trebuit să fac asta. Venisem cu alte proiecte, dar am consimțit prompt şi în fiecare seară am încercat să povestesc, în fața unui public restrâns, cărțile Vechiului Testament. Nu am terminat, pentru că am stat doar șase zile. Dar Pentateuhul tot l-am terminat.

Andrei Pleșu
scriitor

Cum a fost returnată cartea lui Andrei Pleșu pentru că nu era cu povești

Andrei Pleșu a menționat că în decursul timpului a întâlnit oameni care considerau legătura între Iisus, parabole, adevăr și cuvântul „poveste“ , de-a dreptul ofensatoare pentru ambianţa Noului Testament.

 Pentru că Iisus nu spune povești. Noi când spunem poveste ne gândim la ficțiune, ne gândim la o fantasmă. (…) Continui să spun că am folosit bine cuvântul „poveste“ deși asta a produs unele accidente neașteptate. Mi-a povestit cineva că într-o librărie în Ardeal, câțiva oameni au cumpărat cartea mea despre parabole și după două zile au adus-o, cerând banii înapoi și au spus că „domne’ am crezut că e cu povești!“.

Andrei Pleșu
scriitor

Pentru a justifica alegerea titlului, Andrei Pleșu a menționat că, în accepțiunea sa, povestirea înseamnă istorisire, relatarea unor fapte petrecute cu adevărat în timp, iar povestea este o ficțiune cu sens pedagogic, un dispozitiv retoric menit să ofere răspuns la o anumită întâmplare.

De ce este păcat să nu înțelegi babilonia de la Turnul Babel

Francisca Băltăceanu (foto jos) a încercat să explice de ce, pentru un credincios, Biblia este modul prin care Dumnezeu i se descoperă. În opinia sa, actul acesta nu este reprezentat de aruncarea pur și simplu a unui tratat de teologie, ci de implicarea lui Dumnezeu în istoria unui popor.

De ce merită citite narațiunile biblice? Acestea fac parte dintr-o istorie a unui popor care au marcat sau chiar mai bine zis în care s-a născut cultura ulterioară europeană și tot ce provine din aceasta. Dacă cineva nu are idee de Biblie nu înțelege foarte multe lucruri. Și chiar este păcat să nu înțelegi ce este cu babilonia de la Turnul Babel, să nu înțelegi de ce un roman se cheamă „Absalom, Absalom!“. (…) Ce e cu măgărița lui Balaam. Deși generațiile tinere încep să nu mai audă despre acest minunat personaj. Dar este păcat. Este un act cultural indispensabil.

Francisca Băltăceanu,
filolog, biblist

Cum își îndemna Zoe Dumitrescu-Bușulenga studenții să citească Biblia

Monica Broșteanu (foto jos) a fost cea care a pledat pentru frumusețea și modul armonios de relatare a povestirilor biblice. În traducerea curentă, autoarele au încercat să evite folosirea unor cuvinte prea vechi sau a unor neologisme care nu își au locul. Astfel, plenitudinea textului este conferită și de pozele care ilustrează o poveste veche ancorată în realitatea curentă.

La fel ca Andrei Pleșu, și Monica Broșteanu și-a amintit de momentul în care a luat contact prima oară cu Biblia.

Eram la facultatea de Limbi străine și am făcut literatură universală cu doamna Zoe Dumitrescu-Bușulenga care mi-a spus „cine vine fără Biblia citită, n-are ce căuta la examen“. Levițchi mi-a spus că „fără texte nu aveți cum să vă apropiați de literatura engleză, să încelegeți ceva“. (…) la a doua facultate am avut limba facultativă araba pe care o preda Ion Alexandru. N-am învățat ebraica de la Ion Alexandru, nu cred că a învățat cineva.  În schimb, s-a îndrăgostit de Biblie toată lumea care a avut de-a face cu ea.

 Monica Broșteanu,
filolog, prof. univ.

Cum s-ar fonda Europa mică a lui Gabriel Liiceanu

Momentul neașteptat al serii a fost sosirea lui Gabriel Liiceanu, care a încercat să explice motivația din spatele acestui proiect.

Cred că cel mai bine e să vorbești atunci când nu te pregătești. (…) O să merg în partea nevăzută şi o să povestesc cum mi-a venit mie ideea. Totdeauna lucrurile mari, înalte, apar mai întâi îmbrăcate în haine umile și eu aveam în minte o poveste pe care o trăisem într-unul din marile muzee ale europei. Am asistat la o scenă care m-a pus pe gânduri. Era un cuplu de tineri, aplecat în dreptul unui tablou, unul din ei a silabisit „Fetele lui Lot“ şi celălalt a zis „Ce-o fi asta?“. „Nu știu!“, a răspuns cel care citise.

Și mi-am pus întrebarea: oare nu cumva a fi un bun european înseamnă câteva lucruri simple? A poseda un anumit alfabet al culturii europene? Dacă m-ar întreba cineva cum ar trebui făcută o Europă mică i-aș spune că pe baza alfabetului ei cultural. Iar în acest alfabet cultural fac parte câteva mituri fondatoare care au fost împinse în lume, înăuntrul istoriei speciei umane sub numele de Occident, sub forma câtorva direcții clare: Iliada şi Odiseea, miturile fondatoare venite dinspre greci, Vechiul testament, sursa iudaică şi Noul Testament.

Gabriel Liiceanu,
filosof

Foto credit: Radu Sandovici // vertizontal.ro

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?