Mircea Cărtărescu: Am văzut copii bătuţi până la sânge în şcoală
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-am-vazut-copii-batuti-pana-la-sange-in-scoala-colegi-ai-mei/

Scriitorul Mircea Cărtărescu a declarat, în cadrul unui eveniment al organizaţiei „Salvaţi copiii“, că părinţii care îşi lasă copiii în ţară şi pleacă în Spania sau în Italia la muncă sunt mult mai violenţi faţă de copii, în comparaţie cu cei care rămân în România

Un articol de Andrada Văsii|23 Aprilie 2013

Organizaţia Salvați Copiii a lansat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ (BCU), platforma profesionistă de educație parentală pozitivă „Părinţi buni“, în cadrul campaniei „Copiii fără etichete“, care luptă împotriva violenței la adresa copiilor.

La acest eveniment au participat scriitorul Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizaţiei Salvați Copiii România, Mirelle Rădoi, directorul general al BCU, Diana Stănculeanu, psiholog în cadrul Salvați Copiii și Cristian China-Birta, coordonatorul campaniei în blogosferă.

Psihologul Diana Stănculeanu a motivat necesitatea unei noi abordări în relația cu un copil, iar Cristian China-Birta a vorbit despre efortul tuturor bloggerilor și despre poveștile cutremurătoare pe care le-au scris aceştia, de-a lungul campaniei.

Nu-i învățăm pe copii ceea ce credem, ci, mai ales ceea ce suntem.

Mireille Rădoi,
director general BCU

Iată ce a declarat Mircea Cărtărescu, în cadrul conferinţei:

Mircea Cărtărescu: „Violența împotriva copiilor este unul dintre cele mai mari paradoxuri“

Atunci când ne referim la violență nu trebuie să vedem neapărat cureaua sau bățul. Cred că violență împotriva minții unui copil înseamnă tot ceea ce împiedică această minte să se dezvolte. Consider că părinții care își lasă copiii în țară și pleacă în Spania, în Italia, sau în alte locuri, ca să lucreze, sunt mult mai violenți față de copii, decât dacă ar rămâne cu ei şi ar folosi în fiecare zi mijloacele coercitive tipice şi contondente.

Citiţi şi: Mircea Cărtărescu a câştigat Spycher – Literaturpreis Leuk în Elveţia

Să fim violenți împotriva copiilor noştri este unul dintre cele mai mari paradoxuri, pentru că noi încercăm să îi aducem la un grad mai înalt de civilizație folosind gradele cele mai joase de degradare umană. Nu ne putem considera copiii ca fiind sclavii noștri, subalternii, nu îi putem considera la dispoziția noastră. Am auzit și eu, de multe ori, expresia „eu te-am făcut, eu te omor“! Din păcate, este o expresie extrem de răspândită în societatea noastră.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin

Nu i-am făcut noi pe copiii noștri, ci au crescut singuri. Ei au crescut ca niște flori de origami, care sunt la început un cocoloș; dacă-l arunci în apă iese un crin sau iese o lebădă. Așa s-au dezvoltat copiii și în pântecul matern: printr-un miracol care nu ține de voința noastră. Atunci, nu avem dreptul să-i prejudiciem.

Cred că cel mai frumos lucru despre copii pe care l-am auzit vreodată este un dicton străvechi indian, sanscrit, care spune: „copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin care a bătut la ușa noastră.“  Trebuie să-l privim cum privim un străin: cu demnitate și cu cinste. Dacă nu-l privim pe copil ca pe un musafir al nostru, ca pe un invitat, ca pe un om în fața căruia trebuie să ne deschidem, înseamnă că nu știm să ne creștem propriul nostru copil.

Eu cred că violența împotriva minții fragede a copiilor pe care îi iubim are efectele cele mai devastatoare.

Scrisoarea dramatică de 100 de pagini, a lui Franz Kafka

Vreau să vă aduc aminte de cel mai dramatic text pe care un copil i l-a adresat unui părinte, și anume scrisoarea lui Franz Kafka către tatăl său. O scrisoare autentică de 100 de pagini, pe care el i-a trimis-o tatălui său și în care arată consecințele, la maturitate, ale violenței unui tată de-a lungul întregii copilării și adolescențe a unui fiu.

O expresie pe care copilul Kafka o auzea adesea era „am să te sfâşii ca pe un pește“ . Așa îi spunea tatăl său de nenumărate ori la masă și în alte împrejurări. Această expresie a lăsat o cicatrice pe creierul copilului. I-a lăsat o rană care n-avea să se vindece niciodată. Tatăl lui Kafka nu l-a lovit niciodată, în schimb a exercitat o permanentă teroare asupra minții acelui copil.

Un om întreg nu trebuie să fie neapărat premiantul clasei

Copiii noștri nu trebuie să semene cu noi la comportament. Ei sunt individuali, îmi spunea o doamnă mai devreme, sunt persoane. În momentul în care îi terorizăm, noi îi violentăm. Trebuie să știm acest lucru, să îl avem în minte. Un copil care are șanse să devină un foarte bun adult, un om întreg, nu trebuie neapărat să fie premiantul clasei. Nu trebuie neapărat să fie certat, să se strige la el.

Eu cred că fiecare copil are drumul său în viață. Sunt nenumărate exemple: inventatori, oameni de știință, artiști, nenumărați scriitori care au recuperat mai târziu pe căi personale, prin propria lor minte deosebită de a celorlalți. Noi nu știm ce se poate dezvolta mai departe: dintr-o familie de contabili poate să iasă un artist, dintr-o familie de oameni muncitori poate să iasă un geniu și invers.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Nu vreau să spun mai multe lucruri deocamdată, pentru că fiecare dintre noi îşi iubește copiii. Închei un pic modern: suntem cetățeni europeni, nu ne mai putem permite să trăim ca la țară, ca acum 100 de ani.

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Un scurt interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, acordat pentru Ziarul Metropolis

Copil fiind, ați fost martor în comunism la acte de violență mentală? Dacă da, cum ați contracarat acest tip de violență?

În acel moment, violența era atât de răspândită încât părea normală. Toți copiii erau obișnuiți să fie bătuți şi să se exercite asupra lor un fel de teroare paternă. Bineînțeles, aceasta era motivată de intenții bune. Așa încât pe mine nu mă șocau nici cele mai îngrozitoare lucruri la care eram martor. Am văzut copii bătuți până la sânge în școală, colegi de-ai mei.

Eu am fost cumva ferit de aceste excese, prin faptul că am trăit într-o familie decentă. Încă de la început, deși foarte modestă, familia mea de muncitori avea totuși decența celor veniți de la țară, care erau oarecum mai înțelepți și mai toleranți. În alte familii nu se întâmplau aceste lucruri. Vreau să vă dau un exemplu: în familia mea, ceea ce era rarisim, nu s-a spus niciodată un cuvânt urât. Tatăl meu, de obicei tații fac acest lucru, nu a înjurat niciodată. Nu avea acest obicei și în general nu se vorbea decât într-un fel în care copiii să nu sufere.

Literatura noului val adoptă un stil menit să frapeze, să șocheze. Credeți că utilizarea unei teme precum violența reprezintă cheia succesului?

În general, literatura nu este eticistă. Pentru literatură, binele și răul sunt cel mult o temă. În literatură, justificarea este estetică. Dacă violența dintr-o carte are justificare estetică, arată ceva despre firea umană, îți spune ceva despre o societate anume, o lume anume, atunci este în regulă. Dacă există o violență numai de dragul violenței și de dragul șocului și probabil cu planuri ca acea carte să se vândă mai bine, atunci ea este nocivă. Dar acea carte va plăti pentru această violentare nenecesară a minții oamenilor.

Găsiți câte un baston de mareșal în traista studenților dumneavoastră?

Ar fi bine să fie așa. Nu toți pot deveni mareșali, chiar și în societățile cele mai avansate. Dar există șansa ca acești tineri să rupă un lanț al slăbiciunilor care se perpetuează de multă vreme în societatea românească, și anume această inerție a unei societăți tradiționale, care are drumurile ei diferite de drumurile modernității. Oamenii tineri au șansa să intre, au avut șansa,  fiind acum cetățeni ai Europei, să cunoască modernitatea și să știe care sunt avantajele ei.

Info:

Beneficiind de aportul a aproximativ 141 de bloggeri care au susținut demersul, campania „Copiii fără etichetă“ vine în sprijinul părinților, cadrelor didactice și persoanelor care interacționează cu copiii.

Site-ul, în continuă actualizare, al platformei de parenting pozitiv: www.parintibuni.ro

În cadrul evenimentului a fost lansat, de asemenea, și un manual de parenting pozitiv, „Ghid pentru dezvoltarea relaţiilor sănătoase între părinţi şi copii: O abordare pozitivă, bazată pe respectarea drepturilor copiilor“. Manualul va putea fi descărcat, gratuit, și de pe site-ul de parenting și va distribuit și profesorilor și educatorilor.

Foto credit: Alexandra Băcescu-Davis

23
/11
/17

Sâmbătă, 25 noiembrie, de la orele 13.30, Editura Humanitas lansează, în cadrul Gaudeamus 2017, romanul „Ruta Subterană”, de Colson Whitehead, distins cu Premiul Pulitzer 2017. La evenimentul găzduit de standul editurii vor participa Radu Paraschivescu, Cristian Pătrășconiu și Denisa Comănescu. Nu ratați, așadar, una dintre cele mai de succes cărți ale anului, din care am extras aici câteva fragmente.

22
/11
/17

Târgul de Carte Gaudeamus 2017 se află în plină desfășurare la Pavilionul Central de la Romexpo, până duminică, 26 noiembrie. Din sutele de cărți expuse – și unele reduse – am ales zece pe care merită să le luați acasă. Într-un peisaj editorial mai degrabă sărac, zece volume care vă vor face iarna mai frumoasă…

22
/11
/17

Cartea „Sub semnul lui Dylan” (traducere din limba spaniolă și note de Adina-Ioana T. Vladu) a fost publicată la Editura Allfa, în colecția „Pe Strada Ficțiunii”, în anul 2015.

22
/11
/17

Peste 1000 de titluri, 80 de cărți-eveniment, aproape 30 de lansări de carte și audiobook, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici, editori, traducători, critici literari, politologi, fotografi și jurnaliști celebri

21
/11
/17

Institutul Cultural Român și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Statele Unite Mexicane, organizează a doua participare consecutivă cu stand național la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic (25 noiembrie – 3 decembrie). Anul acesta, literatura română va fi reprezentată de două voci proeminente ale prozei și poeziei: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana.

17
/11
/17

SCRISORI CĂTRE CEI DIN CĂRȚI Pe urmele jurnalistei și spioanei americane Marguerite Harrison, pe când bolșevismul începea.

16
/11
/17

Cartea „Spionul care a ieșit din joc” (traducere din limba engleză de Michaela Tache) a fost publicată în acest an la Editura Rao (tot în 2017, romanul, publicat inițial în 1963, a fost ecranizat de BBC).

16
/11
/17

Grupul Librarium anunță deschiderea unei noi librării în București în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național I.L. Caragiale. Evenimentul de lansare va avea loc joi, 16 noiembrie, începând cu ora 18:00. Vor fi prezenti la eveniment Ion Caramitru, directorul Teatrului Național, scriitorii Marius Chivu și Alex Tocilescu și Laura Câlțea, blogger cultural.

12
/11
/17

Scriitorul Bogdan Suceavă se va întâlni în perioada 17-23 noiembrie cu cititorii din Bucureşti şi Cluj, cu prilejul apariţiei celui mai nou volum, „Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute”, publicat recent la Editura Polirom, disponibil şi în format electronic.

07
/11
/17

Premiul Goncourt, cel mai prestigios trofeu din literatura francofonă, a fost decernat luni scriitorului Eric Vuillard pentru romanul "L'ordre du jour". Tot luni a fost atribuit și premiul Renaudot, care a revenit în acest an scriitorului Olivier Guez pentru volumul "La disparition de Josef Mengele".

01
/11
/17

O ediție foarte rară din "Swann", primul volum al romanului ''În căutarea timpului pierdut'', a fost vândut luni la casa de licitație Sotheby's cu peste o jumătate de milion de euro. O comoară pentru bibliofili, volumul este unul dintre cele cinci exemplare ale lui "Swann" imprimate pe hârtie japoneză sau "washi" de către Marcel Proust (1871-1922).

27
/10
/17

Colecția de nuvele „Cartea scurtelor iubiri eterne” (traducere din limba franceză de Dan Radu Stănescu) a fost publicată la Editura Polirom în anul 2016.

Page 1 of 7212345...102030...Last »