Venus din Milo, reprezentarea unei prostituate?
https://www.ziarulmetropolis.ro/venus-din-milo-reprezentarea-unei-prostituate/

Celebra statuie Venus din Milo ar putea fi reprezentarea unei prostituate, se afirmă într-un studiu realizat recent de o artistă şi scriitoare din Statele Unite ale Americii.

Un articol de Petre Ivan|14 mai 2015

Venus din Milo, descoperită în urmă cu peste 200 de ani pe insula grecească Milos, este una dintre cele mai cunoscute statui din lume, însă poziţia mâinilor ei (care lipsesc) a rămas un mister până în zilele noastre.

Cercetătorii au spus de-a lungul anilor că renumita statuie, care o reprezintă pe Afrodita, zeiţa frumuseţii, ţinea în trecut în mâini o oglindă, o lance sau un măr.

O nouă teorie dezvoltată de o scriitoare americană pare să confirme însă faptul că Afrodita ar fi ţinut în mână un fus.

Un designer din San Francisco a recreat sculptura, cu ajutorul unei imprimante 3D şi pe baza unui mulaj din 1850, sub forma unei femei care toarce – o activitate foarte populară în rândul prostituatelor aflate în aşteptarea clienţilor, în Grecia Antică.

Elizabeth Wayland Barber a sugerat în cartea ei din 1994 „Women’s Work: The first 20.000 years” că Afrodita ar fi putut să ţină într-o mână un fus, relatează scriitoarea Virginia Postrel.

Teoria potrivit căreia zeiţa frumuseţii ar fi efectuat o muncă de rând a fost propusă prima dată în anii ’50 de un expert, care a remarcat faptul că poziţia lui Venus din Milo este similară cu poziţiile altor statui care ţin un fus între mâini şi cu imaginile unor femei care torc, pictate pe vase din ceramică.

Elizabeth Wayland Barber spunea că statuia, expusă în muzeul Luvru din Paris, ţinea în trecut fire de bumbac în mâna stângă şi un fus mare – o poziţie comună pentru multe reprezentări ale femeilor în 100 î.e.n, anul în care statuia a fost realizată.

Vasele din Grecia Antică prezintă adeseori prostituate care torc, o activitate care le ţinea ocupate în timp ce îşi aşteptau clienţii.

Foto: Venus din Milo – wikipedia

03
/07
/22

Ceea ce am văzut la Art Safari, la ediția din acest an, cea cu numărul 9, nu poate fi uitat niciodată. Îți rămân întipărite în minte nu doar arta expusă, extraordinar reprezentată prin lucrările lui Theodor Aman, ale inegalabililor Pablo Picasso și Salvador Dali, Marcel Iancu, dar și parfumul de ulei și acuarelă, întinse cu măiestrie pe pânza veche, ce păstrează patina timpului.

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.