VIDEO Cineastul Luc Besson a fost condamnat să plătească 700.000 de euro unui fost asociat al său
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cineastul-luc-besson-a-fost-condamnat-sa-plateasca-700-000-de-euro-unui-fost-asociat-al-sau/

Cineastul francez Luc Besson a fost condamnat, prin intermediul companiei sale de producţie şi distribuţie cinematografică EuropaCorp, de Tribunalul din Paris să îi plătească fostului său asociat Pierre-Ange Le Pogam daune de aproape 700.000 de euro.

Un articol de Andrada Văsii|21 august 2013

Cineastul francez Luc Besson a fost condamnat, prin intermediul companiei sale de producţie şi distribuţie cinematografică EuropaCorp, de Tribunalul din Paris să îi plătească fostului său asociat Pierre-Ange Le Pogam daune de aproape 700.000 de euro.

Justiţia franceză a decis că fostul asociat al celebrului regizor a fost concediat „fără un motiv real şi serios”, întrucât „eroarea gravă” evocată de EuropaCorp „nu a putut fi stabilită”, potrivit hotărârii judecătoreşti prezentate de postul de televiziune BFM TV pe site-ul său.

În consecinţă, producătorul filmelor de succes „Taxi” şi „Al cincilea element” a fost condamnat să îi plătească fostului său asociat suma de 692.389 de euro, din care daune de 221.795 de euro.

Potrivit unor surse judecătoreşti, „această decizie pare să convină directorilor de la EuropaCorp”, pentru că suma care va fi plătită lui Pierre-Ange Le Pogam este mai mică decât suma pe care acesta o ceruse în justiţie.

Fosta mână dreaptă a lui Luc Besson, alături de care acesta a înfiinţat compania EuropaCorp în anul 2000, solicitase daune de 1,34 milioane de euro. La rândul ei, compania solicitase daune de 2,35 milioane de dolari.

EuropaCorp l-a acuzat pe Le Pogam, printre altele, de „denigrare publică” şi de nerespectare a clauzei de „non-concurenţă”, după ce acesta şi-a înfiinţat propria companie de producţie, Stone Angels, în martie 2011, la o lună după ce a fost concediat. Plecarea lui Pierre-Ange Le Pogam, acţionar şi membru în echipa care conducea EuropaCorp, a luat prin surprindere comunitatea cineaştilor europeni, prin prisma colaborării sale îndelungate cu Luc Besson.

O plecare cu scântei 

Plecarea lui din consiliul de administraţie, care a avut loc la sfârşitul anului 2010 dar a fost oficializată abia la începutul lui 2011, s-a produs într-o perioadă în care compania traversa o perioadă marcată de dificultăţi economice. EuropaCorp a înregistrat doi ani de pierderi înainte de a-şi regăsi echilibrul financiar în exerciţiul 2011-2012, după ce a adoptat o strategie de diversificare a activităţilor.

Regizor, scenarist şi producător, Luc Besson, care are în spate o carieră de peste un sfert de secol, este proprietarul companiei EuropaCorp, prin intermediul căreia a produs peste 50 de filme. Besson a început să scrie poveşti din plictiseală – se spune că a terminat primele versiuni ale scenariilor „Al cincilea element” şi „Marele albastru” pe când era adolescent.

Criticii îl identifică pe Besson drept o figură centrală a mişcării Cinéma du look (stil extrem de specific şi de vizual prezent în cinematografia anilor ’80 – începutul anilor ’90). „Metroul”, „Marele albastru” şi „Nikita” sunt considerate exemple ale acestei şcoli stilistice, care preferă stilul substanţei şi spectacolul poveştii, notează Mediafax.

În ultimii ani, Besson a scris şi a produs nenumărate filme de acţiune, precum seriile „Taxi” şi „Curierul” şi peliculele „Sărutul Dragonului” şi „Dresat pentru a ucide”, ambele cu Jet Li. Cel mai recent film al său, „Malavita”, un film despre mafie, cu Robert De Niro, Michelle Pfeiffer şi Tommy Lee Jones în distribuţie, va fi lansat în acest an.

Foto credit: Cinemagia

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.