VIDEO Stere Gulea: „Sunt o babă comunistă“ este un film despre normalitate şi haz
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-stere-gulea-sunt-o-baba-comunista-este-un-film-despre-normalitate-si-haz/

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul ,,Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

Un articol de Andrada Văsii|16 august 2013

Regizorul Stere Gulea, care, pe 23 august, lansează pe marile ecrane filmul „Sunt o babă comunistă”, a declarat că noul titlu pe care îl semnează aduce elemente mai rare în peisajul cinematografic autohton – haz, normalitate, oameni care ţin unul la altul.

După filmul „Weekend cu mama” din 2009, regizorul Stere Gulea aduce pe marile ecrane comedia adaptată după romanul lui Dan Lungu „Sunt o babă comunistă”. Regizorul a declarat pentru ProTV Magazin că a fost atras de titlul romanului lui Dan Lungu, când a aflat de acesta din presă şi ulterior de talentul de sociolog al lui Dan Lungu.

Am citit titlul din presă şi m-a incitat. Apoi, am citit cartea şi, deşi punea o problemă legată de trecut prin flashback-uri, m-am încumetat la o adaptare. Cu mine s-au înhămat şi alţi doi scenarişti, Lucian Dan Teodorovici şi Vera Ion, care au făcut primul draft, apoi am intervenit şi eu. Varianta finală a fost agreată şi cu producătorul filmului. Forma scenariului care a stat la baza filmului a fost varianta a treia, la care am fost eu autor.

Stere Gulea,
regizor

Stere Gulea a vorbit despre abilităţile lui Dan Lungu, care, pe lângă talentul de scriitor, este de formaţie sociolog, astfel încât vine cu o constatare extrem de pragmatică.  Regizorul consideră că acest lucru acordă poveştii o ancorare destul de solidă în societatea actuală.

Citiţi şi: INTERVIU Luminiţa Gheorghiu: „Dacă deschizi televizorul, te îngrozeşti de câtă ură colcăie“

Întregul temei, în viziunea lui Stere Gulea, îi are la bază pe toţi acei oameni din lagărul comunist şi nu neapărat doar de pe teritoriul ţării. Aceştia, după căderea comunismului, au devenit o categorie care nu îşi mai găseşte locul şi se transformă în ceea ce noi numim «nostalgicii comunismului».

„La început, i-am perceput ca pe un grup restrâns, însă, odată cu venirea crizei, au devenit un adevărat fenomen. Capitalismul are limitele lui. Întrebările legate de comunism au început să aibă ecou tot mai mare. Oamenii caută soluţii, îşi pun întrebări, aşa că nostalgia sistemului a devenit un liant important. Se ştie că românul este adversarul schimbărilor, are o atracţie către trecut şi nevoie de o continuitate. Sunt multe argumente care aduc această nostalgie“, a adăugat regizorul.

Pe de altă parte, Gulea crede că el nu este o persoană cu nostalgii legate de comunism, iar comunismul a fost un sistem care, judecat în procente, a fost nociv pentru societate şi pentru oameni, chit că ei sunt tentaţi să uite acum. Acesta crede că vorbim acum despre un sistem care are pe conştiinţă milioane de crime şi morţi şi care nu trebuie uitat.

Gulea, a adăugat că viaţa sa în comunism a însemnat eforturi imense pentru a-şi întreţine familia şi a declarat că, din punct de vedere profesional, când se gândeşte la strategiile pe care trebuia să le adopte ca regizor ca să facă un film care să corespundă ideilor sale, nu numai că nu îl regretă, dar a fost fericit când s-a prăbuşit.

Regizorul a mărturisit că, atunci când a scris scenariul, s-a gândit la Luminiţa Gheorghiu, cu care se reîntâlneşte după „Moromeţii” (1988).

Multe dintre trăsăturile personajului au fost gândite şi orientate către ceea ce cred că sunt datele actoriceşti şi temperamentale specifice Luminiţei. A fost un scenariu dedicat ei. La reîntâlnirea cu ea, m-am simţit ca şi când ne-am fi despărţit cu o seară înainte. Relaţia pe care am închegat-o la filmările de la «Moromeţii» a fost de un sincer şi profund respect reciproc. Am simţit că ne-am despărţit doar pentru o scurtă perioadă.

Stere Gulea,
regizor

Gulea a mai spus că marile provocări ale filmului au fost cele financiare. Din motive de buget, filmările au durat doar 24 de zile. „Efortul a fost compensat de plăcerea dată de lucrul cu actorii. Stresul nu a mai contat. M-am simţit extraordinar de bine lucrând cu ei şi asta se simte într-un film”, a spus regizorul.

Un film „normal“

În ceea ce priveşte filmul său, Stere Gulea sfătuieşte spectatorii ,,să se aştepte la ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat”.

,,«Sunt o babă comunistă» e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri. Dacă oamenii se întrajutorează, totul se poate rezolva. E o comedie dramatică, iar acest gen nu prea l-am practicat, decât într-o foarte mică măsură în «Moromeţii»”, a concluzionat regizorul.

Sunt o baba comunista

Marian Râlea, Ana Ularu şi Luminiţa Gheorghiu, într-o scenă din film

În film, viaţa liniştită de provincie a soţilor Emilia şi Ţucu este dată peste cap atunci când fiica lor se întoarce din Statele Unite, împreună cu logodnicul ei american. Ce ar fi trebuit să fie o întâlnire fericită se transformă repede într-o situaţie complicată şi în acelaşi timp amuzantă.

Părinţii fetei află că tânărul cuplu trece prin probleme financiare grave, aşa că sunt dispuşi la orice sacrificiu pentru ca viitoarea familie a fiicei lor să nu ducă lipsă de nimic. Din distribuţie fac parte, alături de Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea şi Ana Ularu, notează Mediafax.

O producţie MediaPro Pictures, „Sunt o babă comunistă” va fi lansat de MediaPro Distribution, pe 23 august, în cinematografele din toată ţara.

Foto credit: MediaPro Pictures

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.