Violul şi bătaia, armele de război ale Statului Islamic: „Eu voi fi ultima”, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski
https://www.ziarulmetropolis.ro/violul-si-bataia-armele-de-razboi-ale-statului-islamic-eu-voi-fi-ultima-de-nadia-murad-si-jenna-krajeski/

Povestea curajoasă a Nadiei Murad este o lectură esenţială care dă fiori. Oricine vrea să înţeleagă aşa-zisul Stat Islamic ar trebui să citească „Eu voi fi ultima”. (The Economist)

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2018

Nadia Murad s-a născut şi a crescut în Kocho, un sat de fermieri şi păstori yazidiţi din nordul Irakului. Pe 15 august 2014, cînd Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal a luat sfîrşit odată ce acesta a fost ocupat de ISIS. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la islam au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de celelalte tinere, a fost dusă la Mosul şi vîndută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rînduri, pînă cînd, ca printr-o minune, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Eu voi fi ultima este un apel la acţiune împotriva brutalităţii Statului Islamic, povestea celui care îşi doreşte să supravieţuiască şi o scrisoare de dragoste către o ţară pierdută, o comunitate fragilă şi o familie destrămată de război.

„De cînd o cunosc, Nadia nu doar că s-a făcut auzită, ci a devenit glasul fiecărui yazidit căzut victimă genocidului, al fiecărei femei abuzate, al fiecărui refugiat abandonat. Cei care au crezut că prin cruzimea lor o pot reduce la tăcere s-au înşelat. Spiritul Nadiei Murad nu este frînt, iar vocea ei nu va fi înăbuşită. Dimpotrivă, în paginile de faţă glasul ei este mai puternic ca oricînd.” (Amal Clooney)

Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski, cuvînt-înainte de Amal Clooney, traducere de Irina Marina Borţoi, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în curînd şi în ediţie digitală.

„Murad ne face să întrevedem atrocităţile care i-au distrus familia şi aproape au exterminat fragila ei comunitate. Memoriile ei curajoase sînt un pas important către tragerea la răspundere a celor care au comis aceste crime oribile.” (The Washington Post)

„Aceste memorii tulburătoare relatează experienţele prin care a trecut Nadia Murad şi ridică întrebări privind complicitatea martorilor care au acceptat tacit suferinţele celorlalţi.” (The New Yorker)

„Un volum devastator, dar care inspiră şi îndeamnă urgent la acţiune.” (Kirkus Reviews)

Nadia Murad (n. 1993) este activistă pentru drepturile omului. A primit Václav Havel Human Rights Prize şi Sakharov Prize şi este primul Ambasador ONU al Bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane. În 2016 a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Împreună cu Yazda, o organizaţie pentru drepturile yazidiţilor, depune în prezent toate eforturile pentru a aduce Statul Islamic în faţa Curţii Penale Internaţionale sub acuzaţia de genocid şi crime împotriva umanităţii. Pentru mai multe detalii, vizitaţi nadiamurad.org.

Jenna Krajeski este jurnalistă, corespondentă din Istanbul. În 2010 şi 2011 a locuit la Cairo, unde a fost editor şi reporter pentru versiunea în engleză a ziarului egiptean Al-Masry Al-Youm (apoi Egypt Independent). În ultimii ani şi-a îndreptat atenţia către minorităţile kurde din Turcia şi Irak. A scris articole pentru The New Yorker, Slate, The Atlantic, The Nation, The New Republic.

Amal Clooney practică avocatura la Londra şi este specializată în drept internaţional şi în drepturile omului. De asemenea, este lector asociat la Columbia Law School. Este consilierul legal al Nadiei Murad şi al altor femei yazidite care au fost înrobite sexual de ISIS în Irak şi Siria şi lucrează pentru a se asigura că responsabilii pentru crimele comise de ISIS sînt aduşi în faţa tribunalelor naţionale şi internaţionale.

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.

28
/01
/15

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.