Volumul „Fata tatei si mama fetei”, va fi lansat la Cafe Verona
https://www.ziarulmetropolis.ro/volumul-fata-tatei-si-mama-fetei-va-fi-lansat-la-cafe-verona/

Volumul de memorii „Fata tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între România şi Elveţia”, semnat de Sanda Budiş şi apărut recent la Editura Polirom, va fi lansat, miercuri, de la ora 18.00, la Cafe Verona din Bucureşti.  Potrivit unui comunicat transmis marţi,  de Editura Polirom, alături de autoare, vor lua cuvîntul: Sandra Pralong, Elisabeta […]

Un articol de Andrada Văsii|18 decembrie 2012

Volumul de memorii „Fata tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între România şi Elveţia”, semnat de Sanda Budiş şi apărut recent la Editura Polirom, va fi lansat, miercuri, de la ora 18.00, la Cafe Verona din Bucureşti. 

Potrivit unui comunicat transmis marţi,  de Editura Polirom, alături de autoare, vor lua cuvîntul: Sandra Pralong, Elisabeta Lăsconi, Dan C. Mihăilescu şi Florin Diaconu.

Cartea este construită din decupaje cu momentele şi întâmplările semnificative din viaţa arhitectei Sanda Budiş, dar şi a familiei sale, de la tatăl Alexandru Budiş, general în armata română, la fiica Sandra Pralong, cu o remarcabilă carieră jurnalistică în Statele Unite şi o implicare activă în România de după decembrie ’89.

Începută în prezent, cu aniversarea de 85 de ani, povestea Sandei Budiş continuă cu primii ani postdecembrişti şi evenimentele controversate de atunci, aşa cum au fost trăite de autoare. Sanda Budiş se întoarce apoi în trecut, la copilărie, la familie şi anturajul acesteia în perioada interbelică, la cele aproape trei decenii trăite în România sub comunişti şi prigoana regimului împotriva familiei şi la anii de exil din Elveţia.

Născută în 1926, Sanda Budiş este arhitect, fiica generalului Alexandru Budiş. În urma persecuţiilor din timpul regimului comunist, a emigrat, în 1973, în Elveţia, unde a continuat să profeseze ca arhitect, şi a revenit în ţară după revoluţia din decembrie 1989.

Sursa: Agerpres

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.

29
/09
/23

Atelierele de autocunoaștere prin scris Casa din mine vin în întâmpinarea adolescenților bucureșteni, membri ai trupei de teatru Brainstorming, elevi ai Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) și Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București.

27
/09
/23

Duminică s-a încheiat la București a 26-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu printr-un concert susținut de Orchestra Regală Concertgebouw dirijată de Klaus Mäkelä cu o lucrare enesciană în interpretarea uneia dintre cele mai importante orchestre din lume: Uvertura de concert pe teme populare românești