Zogru, de Doina Ruşti, tradus în limba maghiară
https://www.ziarulmetropolis.ro/zogru-de-doina-rusti-tradus-in-limba-maghiara/

Tradus recent în limba maghiară, romanul Zogru, de Doina Ruşti, a apărut la Editura Sétatér Kulturális Egyesület. Versiunea traducătoarei Szenkovics Enikő a făcut obiectul bursei „Franyó Zoltán”, oferită de guvernul maghiar, iar editarea cărţii se datorează Fundaţiei „Communitas”.

Un articol de Peter Ivan|5 februarie 2014

Tradus recent în limba maghiară, romanul Zogru, de Doina Ruşti, a apărut la Editura Sétatér Kulturális Egyesület. Versiunea traducătoarei Szenkovics Enikő a făcut obiectul bursei „Franyó Zoltán”, oferită de guvernul maghiar, iar editarea cărţii se datorează Fundaţiei „Communitas”.

Romanul Zogru, apărut la Editura Polirom în două ediţii (2006; 2013), disponibil şi în format digital, a mai fost tradus în bulgară şi italiană. În prezent se pregăteşte o ediţie spaniolă a romanului.

Zogru

Coperta maghiară a romanului Zogru

Zogru este zeul lumii româneşti, martorul şi declanşatorul faptelor minore. El singur ştie unde se află mormîntul lui Dracula sau care este misterul dispariţiei lui Stroe Leurdeanu. Deţine toate amănuntele iubirii dintre Zoe şi Enăchiţă Văcărescu.

A trecut prin ciuma de pe vremea lui Moruzi şi prin bătăliile istoriei. A pozat unui iconar medieval şi-a trăit în doze mici nenumărate vieţi anonime. El este păstrătorul tuturor acelor întîmplări pe care istoria mare nu le-a reţinut.

Amestecat atît în faptele înalte, cît şi în mizeriile cotidiene, viaţa lui depinde în bună măsură de nefericirile şi de fricile lumii, de suferinţele Giuliei, de cinismul lui Andrei Ionescu, de pulsul adevărat şi incontestabil al vieţii.

Zogru este un demon îndrăgostit, un djin binevoitor, un naiv, un gafeur şi un încurcă-lume, pentru totdeauna legat de sîngele detestabilului Ioniţă Bubosu. Şi chiar mai mult de atît.

Zogru

Doina Ruşti este una dintre cele mai cunoscute scriitoare contemporane. Tradusă în mai multe limbi, invitată la numeroase tîrguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă, cele mai multe apărute la Polirom.

Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, a fost distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar Lizoanca la 11 ani (2009) a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Acesta din urmă se află în curs de ecranizare şi a fost editat recent la Berlin, de Horlemann Verlag.

Doina Ruşti a mai scris Omuleţul roşu (2004), un roman primit călduros de publicul italian. Patru bărbaţi plus Aurelius (2011), un puzzle narativ – Cămaşa în carouri şi alte 10 întîmplări din Bucureşti (2010), dar şi romanul Mămica la două albăstrele (Polirom, 2013).

Doina Ruşti trăieşte la Bucureşti şi este profesor universitar (istoria culturii şi civilizaţiei universale).

Foto cu Doina Ruşti şi Zogru – Polirom

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.

28
/01
/15

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.