După 5 nominalizări la Oscar (Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun film internaţional, Cel mai bun scenariu adaptat şi Cel mai bun sunet), Grand Prix şi Premiul FIPRESCI la Cannes, după sute de articole în presa internaţională care îl identifică drept cel mai răvăşitor film al anului, The Zone of Interest / Zona de interes se vede acum în România, în 40 de cinematografe din 20 de oraşe.
Un articol de Petre Ivan|16 februarie 2024
Despre Holocaust s-au făcut multe filme care au rămas în istorie, unele dintre ele imposibil de dat uitării. Pare imposibil de spus ceva ce s-a spus deja în atât de multe feluri. Și totuși cel mai recent film al lui Jonathan Glazer, „The Zone of Interest”, a zguduit din temelii tot ceea ce știam despre cum cinematograful poate spune o poveste pe care toată lumea o știe, fără a folosi imagini ale uciderilor în masă, ci doar făcându-le auzite, fără a le trivializa gravitatea. Dezastrul de dincolo de ziduri se simte visceral – cu ajutorul sunetului vibrant și puternic, cu ajutorul luminilor care se apar și dispar, a alegerii de a amplasa camera sub lumină naturală. Succesul filmului a venit ca un taifun peste iubitorii de cinema din întreaga lume și a făcut din „Zona de interes” cel mai așteptat film din cele ce se află anul acesta pe lista Oscarurilor.
Inspirat de romanul lui Martin Amis cu același nume, publicat în România de Editura Pandora M în cadrul colecției Anansi. World Fiction, filmul este o adaptare: în timp ce cartea vorbește despre Paul Doll, comandatul fictiv al lagărului de la Auschwitz, Glazer aduce în film personajele reale: filmul „Zona de interes” spune povestea comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz, Rudolf Höss (jucat de Christian Friedel), și soția sa, Hedwig (Sandra Hüller), care se străduiesc să construiască o viață de vis pentru familia lor cu cinci copii într-o casă cu grădină aflată chiar lângă lagăr. În adaptarea cinematografică, Jonathan Glazer se dovedeşte mai puţin interesat de reflecţie și mai mult de reprimare. „Zona de interes” este un film despre personaje care refuză cu fermitate să se vadă pe ei înșiși: recunoașterea și confirmarea îi înnebuneşte uşor.
Pentru „Zona de Interes”, regizorul Jonathan Glazer a lucrat timp de 10 ani cu scopul de a deocumenta în amănunt pentru a reda în detalii cât mai precise realitățile. Timp de 2 ani ani a lucrat alături de o echipă care a citit toate volumele cu mărturiile supravieţuitorilor, ale grădinarilor sau servitorilor, căutând orice referinţă la familia Höss. Filmările au avut loc chiar la Auschwitz, la 50 de metri de casa originală. Casa și grădina au fost reconstituite pe baza planurilor originale, iar simularea e cât se poate de precisă: distanța dintre casă și lagăr, dintre casă și coșul de fum, este exactă. ”Din moment ce e vorba despre acest loc în mod specific, aveam nevoie să fiu acolo pentru a face un film despre el. Încărcătura pe care o are, ororile care s-au întâmplat acolo, și filmarea în proximitatea lui erau esențiale pentru mine. Proximitatea noastră şi proximitatea actorilor de acest loc şi îndoielile, temerile și sentimentele nerostite pe care le avea toată lumea din distribuție și din echipă cred că au contribuit la rezultat.”, a declarat regizorul Jonathan Glazer.
Naziștii SS numeau „Zona de interes” cei 40 de kilometri pătrați care înconjoară complexul de la Auschwitz, cel mai mare dintre lagărele de concentrare construite de naziști, alcătuit din trei lagăre principale și aproape 50 de lagăre secundare. În 2014, scriitorul Martin Amis prelua denumirea „Zona de interes” pentru titlul unei cărți care avea să facă valuri în întreaga lume. În ea, un personaj descrie „zona” ca fiind asemănătoare cu o oglindă care dezvăluie adevărata față a cuiva.
“Am avut nevoie și de un echilibru și de puțină lumină”, mărturiseşte Glazer. „Îmi amintesc că la prima dintre multele călătorii în Polonia, mă gândeam că nu pot face filmul dacă nu era nimic altceva decât întuneric. Și am întâlnit o femeie de 90 de ani care era acolo la vremea respectivă. Avea doisprezece ani și făcea parte din rezistența poloneză. Mi-a povestit că ieșea și se ducea pe ascuns să hrănească în secret câțiva prizonieri, și nu a spus-o cu mândrie. Era ceva ce trebuia să facă. Pentru ea, era natural în acele circumstanțe. Povestea ei mi-a rămas în minte și am simțit că este ceva sfânt; nu în sens religios. Dar ea se afla la capătul opus al spectrului, era lumina. Simțeam că pot face filmul.”
„Zona de interes” este, în sfârșit, un film radical deschis care refuză să închidă ușa istoriei; rămâne periculos, veşnic neînchis. Se poate vedea în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.
Listă de cinematografe și program
