Zeci de mii de bucureşteni au plecat, sâmbătă, la „vânătoare” de muzee – o călătorie prin istorie, artă, natură, viaţa satului, dar şi „viaţa de cimitir” -, care s-a încheiat târziu în noapte. Sărbătoarea Nopţii Muzeelor a fost astfel, şi anul acesta, un succes.
Un articol de Petre Ivan|18 mai 2014
Mii de bucureşteni au luat cu asalt muzeele şi expoziţiile care şi-au deschis porţile sâmbătă spre duminică, cu ocazia Nopţii Muzeelor, printre vedetele evenimentului numărându-se Muzeul Antipa, Muzeul de Istorie, Muzeul Ţăranului Român, dar şi Cimitirul Bellu.
Bucureştenii care au mers, sâmbătă, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” au avut posibilitatea să sărbătorească acest eveniment încă de la amiază, sub soarele gingaş, când instituţia şi-a aşteptat vizitatorii cu ateliere de creaţie, spectacole de muzică şi dans popular, dar şi cu un târg.
Pe aleile instituţiei, pline de copii care alergau cu kürtőskalács şi acadele în mână, cei care au trecut „pragul” muzeului au găsit opincării, vase ceramice, dar şi măşti realizate manual. De asemenea, pe gardurile caselor de la Muzeul Satului au fost expuse picturi naive, iar în fiecare colţ al curţii se auzeau sunete de nai şi fluier.
Vizitatorii nu au ezitat să îi întrebe pe meşteri cum se realizează astfel de instrumente, mulţi dintre făcându-şi curaj şi exersând primele sunete.
„Nu e atât de greu. Trebuie să ai răbdare. Dar sună frumos”, a spus unul dintre meşterii aflaţi la Muzeul Satului. „E o tradiţie a noastră, a românilor, să cânţi la nai. Cei mici nu ar trebui să uite asta”, i-a spus meşterul unui tânăr curios să vadă cât costă un nai.
Curţile caselor au fost şi ele pline de bunătăţi. De la miere şi până la acadele şi turtă dulce, toate au stat în razele soarelui aşteptând să fie degustate. Copiii au fost cei mai încântaţi de „bunătăţurile” aduse din toate colţurile ţării, dar şi de păpuşile realizate manual din material şi care erau îmbrăcate în ii.
În timp ce pe scena amplasată imediat la intrarea în Muzeul Satului formaţiile cântau de zor ritmuri populare, oamenii veniţi la „noaptea muzeelor” au dansat şi au aplaudat fiecare reprezentaţie a ansamblurilor.
Motivul principal pentru care oamenii au ieşit din casă au fost norii ce s-au risipit. „Am ieşim să ne relaxăm. Am mai văzut muzeul, dar tot parcă e mai frumos aici ca în parc”, a spus unul dintre cei care au vizitat, sâmbătă, Muzeului Satului din Capitală.
Ieşind pe Şoseaua Kiseleff şi urcând spre Piaţa Victoriei, fanilor vizitelor nocturne la muzeu li se întindea în faţă un adevărat traseu, începând cu Muzeul Ţăranului Român. Aici, bucureştenii au început să se strângă încă de la ora deschiderii evenimentului, în jur de 18.00, instituţia invitând publicul la expoziţia permanentă, dar şi la cea temporară „Sarkis – La celălalt capăt al curcubeului – Din zori la asfinţit”.
Muzee şi concerte
Spre miezul nopţii, vizitatorii au putut asista, în curtea interioară a instituţiei, la un concert susţinut de AG Weinberger, astfel că noaptea Muzeului Ţăranului Român s-a încheiat pe ritmuri de blues.
Şi anul acesta, girafa i-a întâmpinat pe bucureştenii care au vrut să viziteze Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Cu o coadă care se întindea până foarte aproape de vecinul său, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Antipa le-a propus tinerilor, cu tatuaje, dread-uri sau fără, pensionarilor, cu pălării şi îmbrăcaţi la costum, părinţilor, veniţi cu copiii, o călătorie către mările reci arctice, Oceanul Atlantic şi către Carpaţii româneşti.
De asemenea, aceştia au putut să descopere lumea nevertebratelor Mării Negre, foca-monah, singura întâlnită în trecut în Marea Neagră, la ţărmul românesc, balena cu aripioare lungi – Humpback Whale şi scoica gigant – Giant Clam.
Continuând spre Calea Victoriei, persoanele ieşite la „vânătoarea de muzee” au fost întâmpinate de mai multe „muze” în curtea Muzeului Naţional „George Enescu”. Înainte de ora anunţată în programul oficial al evenimentului, câteva zeci de oamenii s-au strâns în faţa instituţiei, „muzele” ieşind pe uşile mari ale muzeului şi realizând o expoziţie de artă vie. Până la miezul nopţii, din traseul performativ nu au lipsit muzica lui George Enescu, arta vie, dansul contemporan, instalaţiile sculpturale şi proiecţiile video.
Mai departe pe Calea Victoriei, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), oamenii s-au strâns la rând pentru a intra să vadă Galeria de Artă Veche Românească şi expoziţia-semnal dedicată Anului Brâncoveanu. Cu hărţile Nopţii Muzeelor şi telefoanele în mână, în timp ce aşteptau la coadă, bucureştenii îşi stabileau şi alte obiective de vizitat în timpul acestui eveniment dedicat culturii. Unul dintre următoarele puncte de vizitat era Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, fiind foarte aproape, vizavi de MNAR, dar şi Muzeul Naţional de Istoriei a României (MNIR).
Un grup de tineri ar fi vrut să meargă şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), dar au abandonat, pentru că drumul li se părea prea lung. Într-un final, au abandonat şi coada de la MNAR şi au văzut câteva dintre pozele cu Palatul Regal, înainte şi după restaurare, expuse pe gardul instituţiei muzeale.
La capătul vânătorii de muzee de pe Calea Victoriei s-a aflat Muzeul Naţional de Istorie a României, care a fost şi el unul dintre favorite, cu o coadă de zeci de metri. Aici, pentru câteva minute, la puţini metri de Centrul Istoric al Capitalei, trotuarul din faţa instituţiei a fost „invadat” de grăniceri. Îmbrăcaţi în uniforme militare, modelul fiind din 1914, de la începutul Primului Război Mondial, membrii Asociaţiilor Tradiţia Militară şi Deutsches Freikorps au realizat o reconstituire istorico-militară.
„Prezentaţi arma!”, „Soldaţi, drepţi!” şi „Să trăiţi!” au fost câteva dintre expresiile care au răsunat, sâmbătă seară, pe Calea Victoriei, spre încântarea celor prezenţi în faţa Muzeului Naţional de Istorie. Momentul a fost întregit de interpretarea marşului „O, săracu’ infanteru'”.
Reconstituirea istorico-militară s-a încheiat cu depunerea jurământului şi cu un asalt la baionetă, publicul strâns pe scările MNIR aplaudând reprezentaţia acestora. Printre grănicerii sobri, din public, s-a strecurat un copil, îmbrăcat într-o cămăşuţă albă, cu cască pe cap şi cu o săbiuţă din lemn. Chiar şi aşa mic, copilul a apreciat spectacolul „pus în scenă” de militari.
După ora 21.00, mulţi bucureşteni care au trecut prin Piaţa Universităţii s-au oprit la expoziţia World Press Photo, care a reunit fotografii realizate pentru cele mai cunoscute publicaţii şi agenţii de presă de pe glob.
Departe de Centrul Capitalei, Cimitirul Bellu şi-a aşteptat vizitatorii cu spectacolul de teatru „Viaţa la cimitir”, de Rodica Popescu Bitănescu. În număr neaşteptat de mare, bucureştenii au venit să vadă mormintele unor personalităţi precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi Vladimir Ghika şi au realizat fotografii cu plăcile comemorative.
„George Călinescu. E şi ăsta cineva”, a spus una dintre domnişoarele care au ales să viziteze, de Noaptea Muzeelor, Cimitirul Bellu, în timp ce într-o altă discuţie o tânără a afirmat: „Pe Eminovici ăsta nu-l ştia nici dracu'”.
Unele persoane au ales să viziteze Cimitirul Bellu fiind foarte aproape de casă, urmând ca apoi să meargă şi către alte obiective. „O să mergem în centru, vizavi de Cecul Mare, la Muzeul de Istorie, poate la Antipa, vom vedea cât ne ţin picioarele. Eu am mai fost la Bellu, soţul este pentru prima oară şi a rămas impresionat”, a declarat una dintre vizitatoare.
În forfota creată de numărul mare de persoane, un grup de tineri s-a evidenţiat prin zgomotul făcut. Întrebaţi de ce au venit să vadă Cimitirul Bellu, aceştia au răspuns cu un zâmbet larg: „Ca să ne distrăm”. În program, tinerii aveau şi Muzeul Aviaţiei, dar, până să ajungă să îl viziteze, „o să trezească toţi morţii”, după cum ei au spus-o în timp şi-au continuat vizita printre mormintele din Cimitirul Bellu.
Ediţia a X-a
Ajunsă în 2014 la a zecea ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).
Anul acesta, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituţii muzeale şi organizaţii de cultură şi educaţie din aproximativ 50 de localităţi.
Muzee, case memoriale, colecţii private, săteşti şi parohiale au fost deschise publicului pentru vizite gratuite şi evenimente speciale, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Turda, Ciucea, Sibiu, Cristian, Sibiel, Sălişte, Galeş, Tilişca, Poiana Sibiului, Jina, Arad, Aiud, Alba-Iulia, Baia Mare, Bacău, Oneşti, Botoşani, Braşov, Bran, Caransebeş, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Galaţi, Giurgiu, Piteşti, Goleşti, Târgu-Jiu, Târgu-Cărbuneşti, Deva, Hunedoara, Iaşi, Hârlău, Mirceşti, Ruginoasa, Oradea, Ploieşti, Sinaia, Râmnicu-Sărat, Reşita, Slobozia, Târgovişte, Tîrgu Mureş, Alexandria, Roşiorii de Vede.
În Bucureşti, 33 de instituţii – muzee şi organizaţii culturale şi de educaţie – şi-au aşteptat publicul până târziu în noapte, la expoziţii, concerte, spectacole, proiecţii, performance-uri şi ateliere interactive, pentru experienţe de neuitat.
Foto cu Noaptea Muzeelor, muzee – wiki
