Actorii de la Metropolis răspund la cinci întrebări despre soarta teatrului autohton, într-o perioadă atipică şi delicată pentru scena românească.
1. De ce v-a fost cel mai dor în timpul celor două luni de stare de urgență?
Andrada Corlat: Cel mai dor mi-a fost de ieșitul în aer liber fără frică, de viața normală în care să mă pot vedea cu oamenii dragi, să pot merge la teatru fie în calitate de actor, fie de spectator; mi-a fost dor de normalitate, așa cum era ea înainte.
2. Credeți că lumea se va schimba în urma acestei pandemii? În ce fel?
Sunt sigură că se va schimba, în mai bine și în mai rău. Pe de o parte, poate pe unii pandemia aceasta îi va forța să fie mai pregătiți, mai responsabili, pe unii să aprecieze mai mult lucrurile aparent mici. Pe de altă parte, mă gândesc că alții abia așteaptă după colț următoarea ocazie să profite de ceea ce înseamna o stare de urgență.
3. Ce fel de spectacole credeți că vor căuta spectatorii la teatru după această experiență?
Nu știu dacă gusturile for fi altele. E posibil ca o vreme lumea să caute ceva mai ușor de digerat, ceva mai pozitiv, dar nu cred că va deveni o regulă.
4. Felul dumneavoastră de a vă raporta la teatru s-a schimbat în vreun fel? Credeți că teatrul va arăta altfel după revenirea la normal?
Nu, eu am făcut întotdeauna asta dintr-o pasiune pe care încă nu o pot explica pe deplin… Perioada asta m-a făcut poate doar să mă bucur mai mult de prezent și să fiu mai conștientă de cât de privilegiată sunt, în toate aspectele din viața mea, nu doar în privința faptului că am norocul să fac ceea ce fac. După revenirea la normal nu știu dacă teatrul va arăta altfel. Cred că va fi o perioadă de acomodare cu unele schimbări, dar care țin mai mult de culise.
5. Dacă ați fi avut o baghetă magică în timpul acestei pandemii, care ar fi cele trei lucruri pe care le-ați fi schimbat sau le-ați schimba de acum încolo?
Clar aș fi șters cu radiera existența acestui tip de virus, asta însemnând însănătoșirea subită a celor care s-au luptat cu el. Apoi aș fi pregătit toate națiile mai bine pentru o viitoare pandemie, de la aparatură și locuri în spitale, la personal pregătit și echipat corespunzător și până la o mai bună educare a maselor în astfel de situații. Și ultimul lucru pe care l-aș schimba ar fi niște mentalități care din păcate cred că doar prin magie mai pot fi schimbate.
