8 iunie: O expoziție excepțională se deschide pentru vizitare, la TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/8-iunie-o-expozitie-exceptionala-se-deschide-pentru-vizitare-la-tnb/

Marţi, 8 iunie 2021, începând cu ora 18.30, vă invităm în Rotonda şi în Foaierul Sălii Mici a TNB la vernisajul expoziţiei Retroversibil a Departamentului Modă de la UNArte.

Un articol de Liliana Matei|7 iunie 2021

O superbă expoziție – omagiu, dedicată memoriei unei personalități de excepție, istoricul și criticul de artă Adina Nanu, o expoziție – demonstrație de exemplară pedagogie artistică, realizată de Departamentul Modă al UNArte, la aniversarea a 50 de ani de la înființare.

”Expoziția Retroversibil este, în primul rând, un strigăt disperat pentru a  găsi un spațiu pentru colecția de costume a Adinei Nanu. Este, apoi, un prilej de a arăta legătura dintre această colecție de veșminte vechi cu cele mai actuale producții ale viitorilor creatori de modă din Romania. Parteneriatul dintre Colecție și UNArte este, de fapt, o relație veche, încă de la înființarea Departamentului Modă, care a funcționat mereu în toți cei 50 de ani pe care UnArte îi aniversează anul acesta (1971-2021)”.
Prezintă istoricul Dr. Georgeta Filitti și Prof. Univ. Dr. Unda Popp, Departamentul Modă, UNArte (curatorul expoziție).
Vernisajul va avea loc în prezența rectorului UNArte, Prof.Univ. Dr. Cătălin Bălescu și a lui Ion Caramitru, managerul TNB.

Unda Popp, câteva explicații despre expoziție:
Expunerea pleacă de la costumele colecției, doar 20 de outfituri, alese din trei momente distincte (anii 1900, 1920 și 1960) și ajunge la experimentele neconvenționale actuale făcute de studenți.
În Secolul XX democratizarea a atenuat diferențele de imagine dintre oameni. Treptat hainele nu au mai semnalizat naționalitatea, religia și ocupația, nu s-a mai comunicat prin imaginea costumară starea socială și nu s-a mai afișat averea (etalarea bijuteriilor scumpe și a hainelor de blană sunt astăzi considerate de prost gust), apoi veșmintele au șters, cât mai mult posibil, diferențele de vârstă.
Astăzi se ridică și ultima barieră, cea dintre genul masculin și cel feminin. Dispariția marcării genului prin costum a fost punctul de pornire al temelor de atelier (ale studenților masteranzi și doctoranzi coordonați de Unda Popp) expuse în sala a doua (foaierul aferent Sălii Mici a TNB).

S.O.S (Sexi Office Suits) și Hermes și Afrodita
S-a pornit de la faptul că de la jumătatea secolului al XIX-lea bărbații au intrat în uniforma omului respectabil, rămasă în mare parte neschimbată și astăzi. Redingota / Smokingul / Fracul sunt piese obligatorii în garderoba masculină. (În Romania comunismul a rupt tradiția și a impus brutal salopeta muncitorească).
Apoi, moda ultimilor ani ai secolului XX a subliniat ascensiunea femeilor în lumea profesională dominată încă de bărbați. Veșmintele femeilor încearcă să copieze hainele masculine, amintind de povestea Sfântului Gheorghe, care, ca să învingă balaurul, a purtat o cămașă cu solzi (ca pielea balaurului). Costumele femeilor destinate lucrului la birou, încă mai sunt alcătuite din aceleași piese vestimentare ca și cele ale bărbaților din marile corporații, copiind atât forma cât și culoarea acestor veșminte.
Pentru tema S.O.S studenții au decupat pe spatele unui sacou masculin second hand un decolteu cât mai provocator, utilizând inserții cu materiale neconvenționale. S-au avut în vedere reciclarea și reutilizarea hainelor.
Pentru tema Hermes și Afrodita studenții au avut de realizat un outfit jumătate masculin, jumătate feminin, respectând convenția actuală (bărbatul poartă costum cu pantaloni și femeia rochie). S-a stabilit forma geometrică a siluetelor (el triunghi cu baza în sus – ea triunghi cu baza în jos), marcând astfel diferențele încă admise astăzi dintre cele două tipuri constituționale, el cu umerii largi și ea cu talia subțire.
Concluzia: Ceea ce i-a rămas veșmântului să comunice este personalitatea și fantezia individului și, eventual, starea de spirit. Pentru aceasta sunt necesare minime repere culturale, un gust educat și stăpânirea mijloacelor de a transpune în imagine ideile dorite și, nu în ultimul rând, simțul umorului.
P.S. Tot în sala a doua sunt expuse lucrările doctorandei Mihaela Grădinaru, care face o interpretare scenografică a acelorași haine masculine. În galeria de la etajul foaierului sunt expuse lucrări din cadrul cercetărilor doctorale ale tinerelor profesoare Oana Roșca, Alina Gurguță și Antoaneta Tică.
În ambele spații vor fi proiectate scurte filme.

Accesul publicului se face dinspre Bd. Carol, zilnic între orele 11.00 – 18.00. Purtarea măștii în interiorul spațiului expozițional este obligatorie.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

10
/06
/21

Anul 2021 este un an al aniversărilor multiple. 145 de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, precum și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) sunt câteva evenimente care vor fi marcate prin manifestări speciale.

10
/06
/21

Joi, 10 iunie, de la 18:00, Acuarela (str. Polonă nr. 40, București) vă așteaptă la o documentare fotografică despre emoții și sentimente ținute sub mască. Ce spun ochii și cum suntem percepuți de ceilalți în timpul pandemiei?

09
/06
/21

Pe 9 iunie 2021, la ora 19.00, sunteți așteptați la o dezbatere care își propune să răspundă la mai multe întrebări: Ce profesii creative regăsiți în clustere și startup-uri? Care ar fi structura de organizare, specializările necesare și modalitatea de finanțare?

07
/06
/21

Luna iunie aduce un semnal de alarmă și un moment de introspecție trecătorilor care au drum pe B-dul Carol nr. 53 și își dau câteva minute să privească lucrările expuse în spațiul-acvariu al micuței galerii neconvenționale Celula de artă. Între 7 – 21 iunie gruparea Vertebra aduce instalația manifest numită „No Signal“ iar artista Bianca Ferăstrău lucrarea 5 TATTVAS, ce poate fi văzută între 21 iunie – 3 iulie.