Acuze grave la Muzeul Național al Țăranului Român. Ce spune directorul MNȚR?
https://www.ziarulmetropolis.ro/acuze-grave-la-muzeul-national-al-taranului-roman-ce-spune-directorul-mntr/

Un grup de specialişti de la Muzeul Naţional al Țăranului Român acuză „situaţia dezolantă” în care a ajuns instituţia, după ce, în anul 1996, aceasta a fost distinsă cu premiul Muzeul European al Anului.

Un articol de Petre Ivan|3 august 2016

Semnatarii au transmis două memorii Ministerului Culturii, pe 6 mai și 12 iulie, rămase până astăzi fără răspuns. Specialiștii MNȚR reclamă o serie de „grave” disfuncții manageriale care au caracterizat întregul mandat de director al lui Virgil Nițulescu.

Ei acuză ignorarea „sistematică” a deciziilor Consiliului de Administrație și ale Consiliului Științific; organizarea de proiecte expoziționale externe fără consultarea prealabilă a specialiștilor sau împotriva avizului negativ al acestora; lipsa de transparență în cheltuirea bugetului muzeului; angajarea cu contract de colaborare a soției lui Virgil Nițulescu; însușirea premiului acordat muzeului la Gala Premiilor Radio România Cultural 2015 în valoare de 1.500 lei; organizarea de târguri săptămânale care prin structura de bazar/talcioc/bâlci sunt total inadecvate unei instituții muzeale de anvergură națională.

De asemenea, semnatarii scrisorii reclamă faptul că târgurile nu respectă normele ISU și normele de protecție a patrimoniului, întreținând foc deschis (pentru grătar) lângă biserica de lemn, monument istoric de secolul al XVIII-lea; editarea unor publicații externe cu bugete supradimensionate față de bugetele publicațiilor interne; pierderea de către specialiștii muzeului, prin decizia managerului, a dreptului de vot în Consiliul Științific; alterarea tipului de comunicare și identitate vizuală specific muzeului.

Potrivit specialiștilor de la MNȚR, „proiectul de management cu care dl. Virgil Nițulescu a câștigat acum 6 ani directoratul Muzeului nu a fost niciodată făcut public și nici adus la cunoștința membrilor Consiliului Științific sau membrilor Consiliului de Administrație”.

Specialiștii Muzeului Țăranului se alătură scrisorii deschise semnate deja de 500 membri ai societății civile și personalități ale lumii culturale și cer premierului Dacian Cioloș să intervină pentru revenirea la un management profesionist al uneia dintre cele mai importante instituții culturale ale României. –  se arată în scrisoare.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, a anunțat miercuri că se fac verificări în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a concursului privind postul de director general al Muzeului Țăranului Român.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, în funcție de concluziile raportului, Ministerul Culturii va dispune în consecință.

Nițulescu neagă acuzațiile aduse

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Virgil Nitulescu, directorul Muzeului Taranului Român

Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu, neagă acuzațiile care i se aduc de către un grup de specialiști din cadrul instituției pe care o conduce referitoare la disfuncțiile manageriale și spune că nu este de acord cu acestea.

Este o părere strict personală. Evident că eu nu sunt de acord cu nimic din ce se scrie în acea scrisoare. –  (Virgil Ștefan Nițulescu, Directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român)

Întrebat despre verificările privind modalitatea de desfășurare a concursului pentru postul de director general al Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu a refuzat să comenteze.

Aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile — între care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Agopian, Theodor Paleologu — dar și angajați ai muzeului i-au adresat, luni, o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care reclamă „managementul impropriu” de la MȚR, dar și rezultatul ultimului concurs pentru ocuparea postului de director al instituției.

Foto: Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), Virgil Ștefan Nițulescu – facebook, wikipedia

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.

12
/10
/20

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” - un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion din Timișoara.

05
/10
/20

O expoziție de fotografie, proiecții de filme, teatru, recital de saxofon – programul Institutului Cervantes din București pentru luna octombrie include o serie de evenimente artistice care evidențiază creativitatea și caracterul inovator al mediului artistic de limbă spaniolă, o formă de a marca Ziua Națională a Spaniei, celebrată pe 12 octombrie. Totodată, octombrie înseamnă și reluarea activităților cu prezență la sediul instituției, din Bulevardul Regina Elisabeta 38.

01
/10
/20

În ciuda restricțiilor contextului pandemic, 32.405 de persoane au participat la ediția a 7-a Art Safari, finalizată duminică noapte, probabil cel mai mare eveniment dedicat artei în România, unic ca amploare, concept și structură. Muzeul temporar, deschis pentru două săptămâni, de data aceasta în Victoria Tower, a ocupat cu artă o suprafață de 6.000 de metri pătrați și a găzduit 800 de opere în valoare totală de peste 12 milioane de euro.

28
/09
/20

Când arta devine o formă de a pătrunde dincolo de vizibil, în adâncurile nevăzute ale ființei, artistul accede la o conectare profundă cu el însuși prin accesarea părților nevăzută ale Sinelui. Creația capătă un substrat mult mai profund, iar artistul devine mai mult decât un simplu imitator al conținutului realității. Cel care lasă emoția să se manifeste pe pânză, invită privitorul spre expresivități și trăiri care compun un întreg ansamblu de stări ale creatorului.