Ana Maria Sandu lansează volumul „Mama îmi spune că am o viață frumoasă”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ana-maria-sandu-lanseaza-volumul-mama-imi-spune-ca-am-o-viata-frumoasa/

Joi, 28 noiembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti (Calea Victoriei 45), va avea loc o întâlnire cu scriitoarea Ana Maria Sandu, cu prilejul lansării volumului „Mama îmi spune că am o viaţă frumoasă”, apărut de curând în colecţia „Ego-grafii” a Editurii Polirom. Invitaţi, alături de autoare, vor fi Marius Chivu şi Maurice Munteanu.

Un articol de Liliana Matei|27 noiembrie 2019

„N-am ținut jurnal decît pe perioade scurte, dar am scris săptămînal tot felul de texte, care au apărut în revistele la care am lucrat sau am avut rubrici. S-au adunat în timp multe foldere, iar de curînd, cînd căutam ceva, mi-am dat seama că de unele dintre ele uitasem cu totul. Le-am recitit și m-am bucurat că le aveam. Am strîns aceste «mărturii» despre lumea mea, așa cum am văzut-o, am citit-o, am scris-o și am trăit-o pînă acum. Volumul acesta e ca o geantă de voiaj, în care am pus amintiri de familie, fotografii, cărți, locuri în care am călătorit, oameni dragi, Bucureștiul în care locuiesc și scriu. Sînt articole publicate în antologii românești și străine, în revistele RePublik, aLtitudini, Noua literatură, District 40 și, cele mai multe, în Dilema Veche”, spune Ana Maria Sandu.

Ana Maria Sandu a debutat în 2003 cu volumul „Din amintirile unui Chelbasan” (Editura Paralela 45), reeditat în 2013 la Editura Art. Cartea a fost tradusă în limba franceză în 2010 cu titlul „L’écorchure”. În 2006 a publicat la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”, romanul „Fata din casa vagon”, text care stă la baza spectacolului de teatru cu același nume, pus în scenă în 2019, iar în 2010 romanul „Omoară-mă!” Acesta din urmă a fost tradus în limba italiană (Uccidimi!, Aìsara, 2012), iar în 2018 a apărut în limba maghiară, la Editura Vince Kiadó Kft.

În 2013, a publicat „Aleargă”, de asemenea dramatizat, iar în 2017 volumul de proză scurtă „Pereți subțiri”, amîndouă apărute la Editura Polirom. A mai publicat texte în antologiile „Cartea cu bunici”, „Bookătăria de texte & imagini”, „Iubire 13”, „Prima dată”, „Nouvelles de Roumanie”, „Rumänien heute”.

A coordonat volumul „Cu ochii-n 3,14”, o antologie Dilema Veche, apărută în 2016 la Editura Humanitas. Trăiește la București. Este redactor la revista Dilema Veche. Lansarea va fi urmată de o ședință de autografe.

26
/08
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Florența a contribuit ca puține alte orașe la îmbogățirea patrimoniului cultural al lumii. Opera florentinului Dante Alighieri (1265-1321), poet, prozator, filosof, gânditor politic, stă mărturie în această privință.

08
/08
/18

Zilele trecute, scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu a trecut pe la o vulcanizare, de mai multe ori - cum veți putea citi în povestirea ce urmează -, fapt ce a dat naștere unei "relatări", o povestire (cinematografică) deprimantă & plină de humor, așa cum este și țara în care continuăm să conviețuim...

05
/08
/18

Cu acțiunea plasată în Roma, în anii de după al Doilea Război Mondial, Roma cartierelor mărginașe aflate în sărăcie și lipsuri, „Băieții străzii” (editura Litera), de Pier Paolo Pasolini, spune povestea unui grup de copii, deveniți adolescenți, de la periferia societății.

01
/08
/18

Cartea „Homo Deus – scurtă istorie a viitorului”, de Yuval Noah Harari, traducere din limba engleză și note de Lucia Popovici, a fost publicată la editura Polirom în anul 2018. Am selectat pentru dumneavoastră zece fragmente care caută să ne rezume viitorul, fragmente din care afli lucruri cu adevărat uimitoare.

24
/07
/18

Mâine (miercuri), 25 iulie 2018, de la ora 17.30, la Galeria Galateca (București), Cornel Brad lansează cartea de portrete fotografice “Oameni.Putere.România.”. Prezentarea cărții va fi făcută de către domnul Andrei Ţărnea, comisarul Sezonului România-Franţa.

19
/07
/18

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu agenția de comunicare creativă Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials. Astfel, tinerii sunt stimulați să cunoască, să înțeleagă, să aprecieze și să promoveze patrimoniul cultural național și UNESCO din România.