Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte. În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi […]
Un articol de Andrada Văsii|6 decembrie 2012
Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte.
În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi Kierkegaard, acestea fiind învechite sau neexistând, a spus Marga.
Prezent la lansarea volumului care cuprinde operele lui Shakespeare „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena”, el a salutat prestaţia traducătorilor, apreciind drept „o încântare să vedem noi traduceri în literatura română”.
Potrivit preşedintelui ICR, instituţia pe care o conduce va trebui să facă ceva mai mult pentru traducători, care „au fost neglijaţi în ultimii 10 ani” şi va milita pentru „exportarea” traducerilor româneşti.
Traducerea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare a fost realizată de un colectiv de traducători coordonat de prof. George Volceanov („Negustorul din Veneţia” – traducere şi note de Horia Gârbea; „Troilus şi Cresida” – traducere de Lucia Verona, note de George Volceanov; „Timon din Atena” – traducere şi note de George Volceanov).
La lansare, directorul editurii Tracus Arte, dr. Ioan Cristescu, a afirmat că a decis să publice Shakespeare dat fiind faptul că studenţii săi la teatru nu aveau după ce să studieze.
Traducătorul George Volceanov a afirmat că noua traducere Shakespeare, „fluentă şi cursivă”, a devenit necesară din raţiunea înnoirii limbajului, a autocenzurii asumate de traducătorii din perioada comunistă, dar şi pentru evitarea traducerilor filologice, în proză sau vers liber, care nu au nimic din spiritul Marelui Will.
„Shakespeare a scris pentru scenă, pentru scândură, şi nu pentru bibliotecă”, a spus Volceanov, care a anunţat că proiectul final va cuprinde 15 volume.
„Plăcerea traducerii egalează plăcerea de a scrie note la această carte”, a afirmat vicepreşedintele ICR, Horia Gârbea, care şi-a exprimat speranţa că editorii vor avea posibilitatea financiară să poată termina întregul proiect.
La eveniment a fost prezentă şi traducătoarea Lucia Verona, care şi-a exprimat satisfacţia că „Shakespeare are încă succes”.
Volumul beneficiază de un vast aparat critic cu notele traducătorilor şi prefeţe de Ilie Sîrbulescu, G. Volceanov, Codrin Liviu Cuţitaru şi de coperta lui Mircia Dumitrescu.
Editura Tracus Arte continuă editarea integralei Shakespeare iniţiată de George Volceanov în anul 2010.
Noua serie de autor include şi titluri inedite, atribuite Marelui Will în ultimele decenii şi apărute în prestigioasele ediţii critice Arden, Oxford, Cambridge şi New Penguin. Traducătorii angrenaţi în acest proiect îşi propun realizarea unor versiuni necenzurate din punct de vedere politic, social şi religios şi recuperarea spiritului ludic al unui creator afirmat într-o epocă în care s-au pus bazele industriei divertismentului, al unui autor care a scris în primul rând pentru scenă, pentru lumea teatrului.
În „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena” interesele economice subminează dragostea, prietenia, eroismul, cinstea, patriotismul şi omenia.
Bassanio şi Lorenzo nu sunt doar doi inocenţi îndrăgostiţi, ci şi doi versaţi vânători de zestre, Elena din Troia constituie doar un pretext pentru declanşarea unui război de cucerire iar la Atena, goana după aur şi averi, combinată cu ingratitudinea, duce la mizantropie şi războaie civile.
Sub privirea sceptică, deziluzionată, a unui autor care a ştiut să dejoace vigilenţa cenzurii din epocă, Veneţia, Troia şi Atena devin travestiuri ale Angliei elisabetane şi iacobite.
Sursa: Agerpres
