Andrei Marga vorbeste despre traducerile din Romania
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-marga-vorbeste-despre-traducerile-din-romania/

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte.   În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi […]

Un articol de Andrada Văsii|6 decembrie 2012

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat miercuri că în România se traduce puţin şi a salutat în consecinţă lansarea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare apărut la Editura Tracus Arte.

 

În ceea ce priveşte operele lui Shakespeare „stăm încă bine”, mai gravă fiind situaţia traducerilor din Nietzsche şi Kierkegaard, acestea fiind învechite sau neexistând, a spus Marga.

Prezent la lansarea volumului care cuprinde operele lui Shakespeare „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena”, el a salutat prestaţia traducătorilor, apreciind drept „o încântare să vedem noi traduceri în literatura română”.

Potrivit preşedintelui ICR, instituţia pe care o conduce va trebui să facă ceva mai mult pentru traducători, care „au fost neglijaţi în ultimii 10 ani” şi va milita pentru „exportarea” traducerilor româneşti.

Traducerea volumului al cincilea din seria „Opere” de W. Shakespeare a fost realizată de un colectiv de traducători coordonat de prof. George Volceanov („Negustorul din Veneţia” – traducere şi note de Horia Gârbea; „Troilus şi Cresida” – traducere de Lucia Verona, note de George Volceanov; „Timon din Atena” – traducere şi note de George Volceanov).

La lansare, directorul editurii Tracus Arte, dr. Ioan Cristescu, a afirmat că a decis să publice Shakespeare dat fiind faptul că studenţii săi la teatru nu aveau după ce să studieze.

Traducătorul George Volceanov a afirmat că noua traducere Shakespeare, „fluentă şi cursivă”, a devenit necesară din raţiunea înnoirii limbajului, a autocenzurii asumate de traducătorii din perioada comunistă, dar şi pentru evitarea traducerilor filologice, în proză sau vers liber, care nu au nimic din spiritul Marelui Will.

„Shakespeare a scris pentru scenă, pentru scândură, şi nu pentru bibliotecă”, a spus Volceanov, care a anunţat că proiectul final va cuprinde 15 volume.

„Plăcerea traducerii egalează plăcerea de a scrie note la această carte”, a afirmat vicepreşedintele ICR, Horia Gârbea, care şi-a exprimat speranţa că editorii vor avea posibilitatea financiară să poată termina întregul proiect.

La eveniment a fost prezentă şi traducătoarea Lucia Verona, care şi-a exprimat satisfacţia că „Shakespeare are încă succes”.

Volumul beneficiază de un vast aparat critic cu notele traducătorilor şi prefeţe de Ilie Sîrbulescu, G. Volceanov, Codrin Liviu Cuţitaru şi de coperta lui Mircia Dumitrescu.

Editura Tracus Arte continuă editarea integralei Shakespeare iniţiată de George Volceanov în anul 2010.

Noua serie de autor include şi titluri inedite, atribuite Marelui Will în ultimele decenii şi apărute în prestigioasele ediţii critice Arden, Oxford, Cambridge şi New Penguin. Traducătorii angrenaţi în acest proiect îşi propun realizarea unor versiuni necenzurate din punct de vedere politic, social şi religios şi recuperarea spiritului ludic al unui creator afirmat într-o epocă în care s-au pus bazele industriei divertismentului, al unui autor care a scris în primul rând pentru scenă, pentru lumea teatrului.

În „Negustorul din Veneţia”, „Troilus şi Cresida” şi „Timon din Atena” interesele economice subminează dragostea, prietenia, eroismul, cinstea, patriotismul şi omenia.

Bassanio şi Lorenzo nu sunt doar doi inocenţi îndrăgostiţi, ci şi doi versaţi vânători de zestre, Elena din Troia constituie doar un pretext pentru declanşarea unui război de cucerire iar la Atena, goana după aur şi averi, combinată cu ingratitudinea, duce la mizantropie şi războaie civile.

Sub privirea sceptică, deziluzionată, a unui autor care a ştiut să dejoace vigilenţa cenzurii din epocă, Veneţia, Troia şi Atena devin travestiuri ale Angliei elisabetane şi iacobite.

 

 

Sursa: Agerpres

15
/06
/15

 Salonul de carte Bookfest Estival, Biblioteca Deschisă a British Council și Zilele Porților Deschise la Facultatea de Pictură a Universității de Artă și Design din Cluj sunt proiectele culturale complementare muzicii propuse pentru cea de-a treia ediție Jazz in the Park, care se va desfășura în perioada 29 iunie – 5 iulie la Cluj-Napoca.

15
/06
/15

O selecție de filme din programul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania va rula între 17-18 și 20-21 iunie la Cinema Elvire Popesco din București.

15
/06
/15

VLADIMIR LUNGU, dirijor şi director muzical al Operei de Stat din Mersin (Turcia), violoncelistul RĂZVAN SUMA, recent aplaudat în cea de-a II-a ediţie a turneului său naţional „Vă place tango?” şi un „trio” de mari compozitori – MOZART, HAYDN şi CEAIKOVSKI – compun împreună „afişul” concertului desfăşurat la Sala Radio, vineri, 19 iunie (19.00), eveniment ce punctează închiderea stagiunii ORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.

14
/06
/15

Actor la Naționalul bucureștean, Liviu Lucaci regizează zilele acestea spectacolul “Cum se cuceresc femeile”, după un text de Woody Allen, care va avea premiera la toamnă, la Teatrul Metropolis.

14
/06
/15

Compania Google a lansat, joi, pe platforma Google Maps, imaginile panoramice Street View din Salina Turda, astfel încât se permite vizitarea virtuală a acestui obiectiv turistic de către oricine din lume aflat la mii de kilometri distanţă.

13
/06
/15

 Bucharest Music Film Festival va sărbători anul acesta cea de-a X-a ediţie, aducând, în perioada 19 - 28 iunie, în Piaţa "George Enescu" din Bucureşti, concerte live susţinute de artişti precum Virgil Ianţu şi Bucharest Jazz Orchestra, Monica Anghel, Luminiţa Anghel, Nico şi Pasărea Rock.

13
/06
/15

CRONICĂ DE FILM Prezentat în cadrul secţiunii Un Certain Regard la Cannes şi, mai recent, la TIFF-ul clujean, "Un etaj mai jos", noul lungmetraj al lui Radu Muntean, este un pseudo-„film de gen”, ambalat în estetica realistă şi antispectaculară a Noului Cinema Românesc.