”Bădăranii” e un model teatral de poftă de viață îmbinată inteligent cu candoarea junilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/badaranii-e-un-model-teatral-de-pofta-de-viata-imbinata-inteligent-cu-candoarea-junilor/

În peisajul teatral contemporan un epifenomen ia amploare şi prinde proporţii, cel mai probabil din lipsa de atenţie alocată explicit acestui unghi neexplorat de acţiune artistică.

Un articol de Alexandru Filimon|3 aprilie 2019

 În tabloul repertorial general, teatrele ce se luptă pentru un public fidel sau aplică orbește tipul filosofiei catch all uită că teatrul românesc se reîmbogățeste și cu o abordare clasică cu spirit de junețe prevăzut și dozat excelent de o forță taumaturgică specifică, pe care uneori tinerețea o poartă cu sine. Poate aici avem un caz când putem afirma cu sinceritate că tinerețea e o virtute. La ce mă refer mai exact?

Deja există o tradiție la Liceul Jean Monnet din București de a face o figură bună în climatul teatral din România. Detalii aici. Există un festival de ani buni cu rezultate remarcabile. Mai multe detalii se găsescaici și aici în legătură cu acest subiect. Punerea în scenă a unor spectacole bune a devenit o tradiție la acest liceu din capitală unde pare că se aplică principiul simplu că: valoarea primează, cel puțin în cazul teatrului dacă nu și în alte sfere ce țin de arte.

Spectacol ”Bădăranii” pus în scenă la Jean Monnet, în luna martie, de actorul Valentin Corneanu și actrița Crenguța Hariton, cu elevii de aici, este o înțelegere profundă a teatrului și a poftei de teatru ce vine dinăuntru.”Bădăranii”(scris de Carlo Goldoni) ne aduce pe tapet un mod clasic de a înțelege prin râs și farmec viața ce compune teatrul, identificând un râsu-plânsu modern cu multă eleganță. Această iscusință regizorală nu poate fi decât fructul copt al unui crez artistic sincer în valoarea teatrului, în perenitatea lui și în simplitatea lui de a explora infinit natura umană. Speculând, cumva regizoral, candoarea celor tineri, Corneanu și Hariton izbutesc să umple golurile jocului actoricesc ce vin natural pe fondul lipsei de experiență existențială și profesională a micuților aruncați pe o scenă cu prea puțin decor și cu un preaplin sufletesc ce-și propune a fi ștors la maxim.

Acest merit regizoral este dublat de plonjarea lor în extreme controlabile reușite și catapultarea lor spontană în miezul unor realități ce necesită dublul limbaj, disimularea, și alte elemente de joc actoricesc la un nivel ridicat. Textul este destul de greoi ca limbaj, replici, din perspectivă actuală, și meritul de a fi jucat inteligent pe scenă de elevii acestui liceu îi apaține regizorului ce are un talent ambivalent unic de a fi o dădacă cu pretenții monoparentale, artistic desigur, și un director de scenă ce nu lasă prea multe virgule să se strecoare fortuit pe lângă vreun personaj. Umorul stors de la acești copii este contagios.

Copiii? Ce putem spune despre ei! Copiii s-au descurcat de minune. Pe scenă am simțit improvizația, candoarea, inteligența, evoluția lor. Umorul unora a fost formidabil. Cel mai frumos cred că este faptul că acești copii nu știu exact ce au reușit pe scenă. Adevărul cât ne este nouă dat să-l cunoaștem e că ”Bădăranii” e unspectacol care poate concura, cu puțin lucru desigur, în special scenografic, cu spectacole consacrate din București. Copii pot da și lecții!

Până una alta, ”Bădăranii” e un model teatral de poftă de viață și de scenă îmbinată inteligent cu candoarea junilor ce aspiră să devină actori cel puțin în ochii unui public restrâns deocamdată. Câțiva dintre ei au talentul de a fi actori profeșioniști. La cum ne învață viața, istoria nu cei mai talentați neaparat reușesc să-și vadă visul pe scândură, cum se zice în teatru. Aștept să văd care mă va surprinde dintre ei și mă refer aici la cei mai puțin talentați. Cu toate că toți sunt talentați eu mizez pe cei cu aluatul mai redus și mai sărac în ingrediente. Ei au marele dar să aducă minuni pe scenă.

Foto: Bădăranii – facebook

 

20
/03
/24

Denisa Nicolae are multe nesiguranțe și incertitudini. Râde zgomotos și plânge cu sughițuri. Iubește. Lumea ei e mare și jucăușă, din când în când o prinde cu tandrețe, să nu fugă, și o face vizibilă, puțin câte puțin.

20
/03
/24

Sue Giles, președintele ASSITEJ, transmite mesajul de Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret. Scopul acestei campanii este de a facilita accesul la teatru și la spectacole pentru copii și tineri.

19
/03
/24

Nominalizat în acest an la Women's Prize for Fiction, romanul „Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul” de Mirinae Lee, o coreeancă mutată în SUA, spune povestea teribilă a unei femei evadate din Coreea de Nord.

18
/03
/24

Proiectul „Întâlnirile Teatrul azi la Masca” iniţiat de revista Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, continuă seria de discuții profesionale cu a doua masă rotundă dedicată, de această dată, dramaturgiei românești.

18
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie.

15
/03
/24

Cea de-a cincea ediție a Festivalului Filmului Palestinian, organizată de Centrul Cultural Mahmoud Darwish, sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, se va desfășura între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie la Cluj-Napoca, cu o nouă direcție artistică și o prezentare a cinematografiei palestiniene ca un Cinema of Existence.

14
/03
/24

Unul dintre cei mai importanți regizori europeni, cunoscut pentru abordarea sa contemporană a pieselor clasice și montările provocatoare din punct de vedere politic și social, Thomas Ostermeier montează pentru prima dată un spectacol în România.