Beethoven şi-a compus capodoperele în concordanţă cu ritmul neregulat al inimii sale / STUDIU
https://www.ziarulmetropolis.ro/beethoven-si-a-compus-capodoperele-in-concordanta-cu-ritmul-neregulat-al-inimii-sale-studiu/

Ludwig van Beethoven şi-a compus capodoperele muzicale în concordanţă cu ritmul neregulat al inimii sale, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii americani.

Un articol de Petre Ivan|10 ianuarie 2015

Potrivit savanţilor din Statele Unite, ritmurile percutante din unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Beethoven ar fi putut fi inspirate din maladia cardiacă de care suferea muzicianul german, informează dailymail.co.uk.

Ei spun că pasaje întregi din muzica lui se potrivesc cu bătăile neregulate ale inimii muzicianului, care suferea de aritmie cardiacă.

În echipa de cercetători de la Universitatea Michigan şi Universitatea Washington s-au aflat un cardiolog, un medic specializat în istorie medicală şi un muzicolog.

Studiul, publicat în Perspectives in Biology and Medicine, a analizat mai multe compoziţii ale lui Beethoven, căutând anumite indicii despre o maladie cardiacă pe care ar fi avut-o celebrul muzician german.

Ritmurile din anumite pasaje din câteva compoziţii renumite reflectă, spun cercetătorii americani, bătăile neregulate ale inimii lui Beethoven, care ar fi fost cauzate de o aritmie cardiacă.

„Muzica lui pare să fi fost simţită, atât la propriu, cât şi la figurat, cu inima”, a spus Joe Howell, cercetător la Universitatea Michigan, coordonatorul studiului.

„Atunci când inima ta bate neregulat din cauza unei maladii cardiace, ea face acest lucru în cadrul unor tipare previzibile. Credem că auzim unele dintre aceste tipare în muzica lui. Sinergia dintre minţile şi corpurile noastre modelează felul în care simţim lumea din jur”, a adăugat el.

Cercetătorii americani au studiat tiparele ritmice din mai multe compoziţii care ar putea să reflecte felul în care Beethoven era afectat de aritmie, o maladie care face inima să bată prea repede, prea încet sau într-un ritm neregulat.

Schimbările bruşte, imprevizibile din ritmul şi notele din muzica lui Beethoven par să se potrivească cu astfel de tipare asimetrice cardiace.

Un exemplu elocvent, spun cercetătorii americani, este fragmentul final, „Cavatina”, din Cvartetul pentru coarde in Si bemol major, Opus 130, o compoziţie încărcată de emoţie, despre care Beethoven a spus că îl făcea întotdeauna să plângă.

La mijlocul compoziţiei, tonalitatea se schimbă, brusc, în Do bemol major, provocând un ritm neechilibrat ce evocă o emoţie întunecată, dezorientare şi o senzaţie stranie, adeseori descrisă prin sintagma „răsuflare tăiată”.

În indicaţiile lăsate de compozitorul german pentru muzicienii care interpretează această partitură, secţiunea respectivă a fost marcată prin cuvântul german „beklemmt”, un termen care se traduce prin sintagma „inimă grea”.

Autorii studiului spun că „inimă grea” poate să însemne „tristeţe”, dar expresia în cauză ar putea să descrie şi senzaţia de apăsare, un sentiment adeseori asociat cu aritmia cardiacă.

Savanţii americani au identificat tipare aritmice şi în alte compoziţii.

Ei au studiat Sonata pentru pian în La bemol major, Opus 110 – sonata centrală dintr-un grup de trei, care reprezintă ultima contribuţie adusă de Beethoven acestui gen – şi debutul Sonatei „Les Adieux” (Sonata Opus 81a, în Mi bemol major), compusă în timpul atacului francez asupra Vienei din 1809.

Beethoven a fost asociat, de-a lungul anilor, cu o serie de probleme de sănătate misterioase, inclusiv cu maladia inflamatorie cronică a intestinului, cu maladia osoasă Paget, boli hepatice, abuz de alcool şi boli renale.

Însă boala sa cel mai adesea descrisă a fost surditatea, despre care cercetătorii americani cred că ar fi putut să ascută celelalte simţuri ale compozitorului şi să îl facă să devină conştient de ritmul său cardiac.

Foto: Beethoven – wikipedia

08
/12
/19

Opera Națională București prezintă duminică, 8 decembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Peer Gynt” de Edvard Grieg și „Carmina Burana” de Carl Orff, coregrafia poartă semnătura lui Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de copii de către Smaranda Morgovan.

08
/12
/19

Un eveniment de prim rang în lumea muzicii: ediţia 2019 a Festivalului şi Concursului Naţional al Liedului Românesc, desfăşurată la Ateneul Român din Bucureşti, și care iniţiate de soprana Mariana Nicolesco s-au impus din nou ca un revelator extraordinar al comorii de peste 10.000 de lieduri româneşti, fondate pe vechiul cântec de dor.

05
/12
/19

Două ansambluri de muzică contemporană aduc publicului colinde contemporane, dar și o selecție de colinde tradiționale mai puțin cunoscute transpuse într-un limbaj muzical actual, înainte de Sărbători, pe scena Teatrelli. Concertul este programat pentru 10 decembrie, de la ora 19 și reunește ansamblul SonoMania și pe artiștii Maria Balabaș, Mihai Balabaș, Călin Torsan și Marina Pingulescu.

05
/12
/19

Opera Națională București prezintă joi, 5 decembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Nunta lui Figaro” de Wolfgang Amadeus Mozart. Regia poartă semnatura lui Alexander Rădulescu, scenografia a fost realizată de către Adriana Urmuzescu, maestru de cor Daniel Jinga, asistent de regie Ştefan Neagrău. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.

04
/12
/19

Opera Națională București prezintă miercuri, 4 decembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul de balet „Lacul Lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski. Regia şi coregrafia poartă semnătura lui Gheorghe Iancu, scenografia a fost realizată de către Luisa Spinatelli, iar lighting design-ul de către Camilla Piccioni. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.

03
/12
/19

Orchestra Română de Tineret va susţine un concert sub bagheta dirijorului Diego Dini Ciacci în seara de 5 decembrie 2019, ora 19:30, la Catedrala Sf. Iosif  din Bucureşti, solist fiind concertmaestrul orchestrei, Radu Dunca, concertul fiind organizat de Ambasada Italiei la Bucureşti şi Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română.

02
/12
/19

Vineri, 6 decembrie (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO, sub bagheta dirijorului american multipremiat internațional RYAN BANCROFT aduc în fața publicului bucureștean, la Sala Radio, muzica unuia dintre cei mai mari compozitori francezi de la finalul sec. XIX și începutul sec. XX: CLAUDE DEBUSSY.

01
/12
/19

Opera e muzică, teatru, scenografie, mișcare – totul live. E o reflecție a societății de demult și de acum. E pasiune, dramă, e toate sentimentele la superlativ. E muzică vie vocală, corală și instrumentală. Vă invităm în decembrie la Opera din București, să vă convingeți!

01
/12
/19

Pe 12 decembrie, de la orele 19:00, la Sala Radio Sergiu Cioiu va prezenta un recital extraordinar muzical, poetic, tandru și ironic, în care poezia și cântecul, împreună, fac un excelent divertisment, intitulat: „Sergiu Cioiu, one-man show, cântece ale prezentului continuu”.

01
/12
/19

Concerte extraordinare organizate cu ocazia Sărbătorilor de iarnă sunt pregătite de către muzicienii din Orchestra simfonică și din Corul Filarmonicii „George Enescu”.

25
/11
/19

În perioada 15-17 decembrie va avea loc o serie de trei concerte și serate culturale, în salonul Centrului Român de Muzică din strada Henri Coandă nr. 5, sector 1, București, în cadrul uni festval realizat de pianistul Florian Mitrea.