Bertha von Suttner, prima femeie care obținea Premiul Nobel pentru Pace
https://www.ziarulmetropolis.ro/bertha-von-suttner-prima-femeie-care-obtinea-premiul-nobel-pentru-pace/

Austriaca Bertha von Suttner s-a născut pe 9 iunie 1843, la Praga, şi a murit pe 21 iunie 1914, la Viena. Cunoscută atât ca o importantă pacifistă, cât şi ca prozatoare, aceasta devenea în 1905 prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

Un articol de Alina Vîlcan|25 august 2021

În 1889, Bertha von Suttner își publică romanul împotriva războiului, Jos armele!, în timp ce militează pentru pacifism și ideea de pace în întreaga lume. Și astfel, publicul a fost zguduit încă o dată de o lucrare de ficțiune.

Bertha von Suttner plecase să cunoască fața tristă a războiului din Rusia, unde conflictul dintre otomani și ruși continua să mocnească și după încheierea Războiului Crimeei.

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”. Din cauza tacticii și a tehnologiei de război din ce în ce mai sofisticate, considera că oamenii trebuie să se gândească mai mult și să învețe cum să evite războiul. Cum acest lucru nu putea fi realizat decât de toate țările împreună, a fondat mai multe organizații de pace și a create rețele de susținători ai păcii în țară și în străinătate.

Pacifiștii au preluat ideea formulată de filosoful Immanuel Kant, care susținea necesitatea unei legi internaționale care putea declara orice atac asupra unei alte țări ca fiind nedrept. Desigur, un astfel de cadru legal internațional putea funcționa numai dacă era recunoscut de cât mai multe țări. Ca atare, pacifiștii au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a putea constitui un tribunal internațional de arbitraj; cei care nu respectau normele internaționale erau judecați și sancționați de comunitatea mondială. Bertha von Suttner a contribuit la redactarea proiectului de lege internațional și i-a prezentat chiar ea propunerea împăratului austriac Franz Iosif I.

Bertha von Suttner a profitat din plin de faima ei tot mai mare, pentru a promova ideea păcii la nivel mondial. A călătorit în SUA, unde l-a cunoscut pe președintele Theodore Roosevelt. A sprijinit cu entuziasm mișcarea americană pentru pace, ale cărei rădăcini se aflau în lupta împotriva sclaviei, în mișcarea quakerilor și a altor comunități creștine.

Von Suttner a fost cea care i-a propus inventatorului suedez Alfred Nobel crearea Premiului Nobel pentru Pace. În 1905 a primit personal premiul – prima femeie care a avut această șansă.

Vă invităm să descoperiți și alte femei cu adevărat remarcabile prin intermediul volumului O ISTORIE A LUMII… CU FEMEILE ÎN PRIM-PLAN, de Kerstin Lücker și Ute Daenschel, recent apărut în limba română, la Editura Litera, din care am preluat aceste rânduri (p. 457-458).

Bertha von Suttner declara că războaiele erau „o nebunie a oamenilor”.

 

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.

04
/07
/22

Heather Morris, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz, Călătoria Cilkăi și Trei surori, vândute în peste 15 000 000 de exemplare în întrega lume, vine la București și se va întâlni cu publicul în cadrul a două evenimente, pe 4 și 5 iulie.

04
/07
/22

Încă un nume important al literaturii universale intră în portofoliul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M. Este vorba despre Roberto Bolaño, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX din America Latină, a cărui operă, publicată postum, a creat un adevărat cult în lumea literară internațională, fiind tradus pe toate meridianele globului.

24
/06
/22

Miercuri, 29 iunie, începând cu ora 19.00, la Palas Mall Iași, va avea loc o întâlnire cu Cristian Tudor Popescu, prilejuită de apariția volumului „Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”, bestsellerul editurii Polirom la Bookfest 2022, la secțiunea nonfiction.