Andrea H. Hedeș: „E foarte greu de pătruns în mass-media din străinătate, indiferent de direcția geografică…”
https://www.ziarulmetropolis.ro/andrea-h-hedes-e-foarte-greu-de-patruns-in-mass-media-din-strainatate-indiferent-de-directia-geografica/

Andrea H. Hedeş este poetă, prozatoare, critic literar, editor. Absolventă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” (Departamentul Studii Culturale), Cluj-Napoca. Membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Un articol de Rhea Cristina|14 iulie 2022

A fondat și conduce editura „NEUMA” și revista „NEUMA”. Este președintele Asociației Culturale NEUMA și secretar general de redacție al revistei „Steaua” din 2021. Este prezentă în antologii și dicționare. A fost tradusă și publicată în reviste literare și în antologii din Albania, China, Turcia, Vietnam. Are rubrică permanentă de recenzii, începând cu anul 2010 la reviste literare: „Luceafărul de dimineață” din 2010, „NEUMA” din 2017, „România literară” din 2019, „Steaua” din 2021. A publicat cronici sau texte literare în principalele reviste din țară. Andrea H. Hedeș este laureată a numeroase premii literare (din partea revistelor culturale și a numeroase instituții de prestigiu) pentru volumele sale de poezie, proză scurtă, roman, povești și critică literară. O personalitate complexă, care antrenează în jurul ei energii creatoare, activități culturale și multă sensibilitate și implicare în tot ceea ce înfăptuiește.

Rhea Cristina: Revista Neuma, editura Neuma și Asociația Culturală NEUMA au ca proiecte principale susținerea și promovarea literaturii române contemporane și de reflectare a vieții culturale din întreaga țară: festivaluri, recitaluri, concursuri, lansări de carte, premiere teatrale, filme. Practic, un gest nobil, dar și riscant. De ce ați ales acest drum, în condițiile economice dificile din prezent?

Andrea H. Hedeș: Atunci când am lansat editura, în 2014, cineva îmi spunea că doar în Cluj sunt (erau, la ora aceea) cca 60 de edituri. Ce voi face și eu, cu încă o editură? Chiar asta era reacția: încă o editură. Între timp, din nefericire, nu mai sunt atât de multe edituri, nici în Cluj, nici în țară. Domnul profesor Mircea Muthu mi-a spus odată că tatăl domniei sale îi dăduse acest sfat, parcă ieșit din filosofia zen: nu te întrece cu nimeni, aleargă singur. E un îndemn pe care îl urmez și eu, de când l-am aflat. Fiecare venim cu darurile noastre, fiecare dintre noi e unic, are propria voce, propriul mod de a vedea și de a înțelege lumea. Nimeni nu mai e ca el. Atunci, cum poate avea concurență? Dar, într-adevăr, principalul amic și inamic al fiecăruia e propria persoană, propria minte, propriile credințe, indulgența pe care o are față de sine, scăderile pe care și le permite. Prin urmare, așa văd lucrurile: eu sunt responsabilă de ceea ce sunt, de cine sunt, de cine devin.

Avem un timp limitat, viața activă, în care putem face ceva sau putem, desigur, să nu facem nimic, dolce far niente, în funcție de filosofia de viață a fiecăruia dar și de condițiile de „destin”, căci omul e sub vremi, oricât wishful thinking ar practica. De aceea eu am spus că asta știu să fac, asta vreau să fac, literatură, dar că pot alege să fac ceva doar pentru mine sau să fac ceva și pentru alții. Am ales a doua variantă și iată că astăzi suntem, familia NEUMA, încă aici. Nu m-am gândit nici o clipă că nu voi reuși. E multă muncă, recompensele nu sunt pe măsură, nici măcar cele sufletești, dar gândul că totuși rămâne ceva, o delicată dâră de lumină în lumea aceasta tot mai stranie și mai greu de înțeles, e suficient de puternic încât să susțină tot acest demers, riscant, așa cum bine ați spus.

Rhea Cristina: Cum arată literatura română contemporană, pe plan intern și extern?

Andrea H. Hedeș: Arată bine și arată rău. În primul rând, se scrie literatură. Cred că fiecare a auzit de cineva care știe pe cineva care scrie. E o preocupare nobilă și faptul că astăzi, sub asaltul imaginii, al internetului, al nivelării societății, la noi se scrie „pe rupte”, e miraculos. Între numeroasele texte literare, fără îndoială, apar și texte deosebite, remarcabile, și, din când în când, capodopere. Din păcate, drumul de la manuscris la carte e destul de dificil, dar cel de la carte la cititor devine o misiune imposibilă. Difuzarea e aproape inexistentă. Librării există în marile orașe iar marile orașe sunt câteva. Fără sprijin, micile librării din orașele și satele țării s-au închis. Oamenii de acolo cum mai pot avea acces la carte? Bibliotecile nu au bani să cumpere cărți. Copii au parte, la școală, de lecturi obligatorii și comentarii servite de-a gata. Șansele ca aceștia să ajungă cititori sunt minime. Părinții lor, dacă nu au plecat la muncă în Europa, au alte griji, din ce în ce mai mari. Și atunci, la cine ajung cărțile scriitorilor noștri? Cei puțini care citesc se apleacă asupra cărților traduse și promovate de marile edituri și marile librării. Aceștia sunt, de obicei, scriitori străini care au primit numeroase premii internaționale, care au agent literar care se ocupă de tot ceea ce înseamnă literatura ca afacere. Sunt de condamnat? Nu. Toată lumea trebuie să trăiască și, deocamdată, altfel decât cu ajutorul banilor, nu o putem face. Care sunt șansele scriitorilor români, oricât de buni, de a intra în acest circuit internațional și de a sta pe un loc cel puțin egal cu al autorilor cu cărți voluminoase, cu coperți cartonate, cu supracoperte fascinante, aflate în vitrinele marilor librării? Întrebarea este, desigur, retorică.

Rhea Cristina: Pentru noi, scriitorii, dar și pentru cititori sau editori, editura Neuma înseamnă, în primul rând, colecții de poezie română contemporană, de proză și carte pentru copii. De ce pariați în continuare pe scriitorul român?

Andrea H. Hedeș: Având o vârstă și fiind total necunoscută, am bătut la porțile unor edituri, înarmată cu primul meu manuscris. Nu a fost o experiență tocmai fericită. E foarte bine însă, din punctul meu de vedere, să începi „de jos”, pentru că ai acces la toate etapele, ajungi să cunoști toate nuanțele unui domeniu. Mi-am zis, mai târziu, că e o experiență prin care trec mulți alți scriitori aspiranți și că aș putea gândi un parcurs mai lin. Am mai văzut că, dacă nu ești un nume consacrat, șansele ca cineva să te vadă sau să te audă, ori, dacă totuși o face, să te ia în serios, sunt extrem de mici. Am vrut să schimb asta, după puterile mele. Este un proverb oriental care spune: dacă ar cânta doar pasărea măiastră, pădurea ar fi un loc foarte tăcut. Sunt atât de multe voci, atât de multe cântece, care trebuie auzite. De aceea am mizat și mizez pe scriitorul român, pe literatura română contemporană. Am cel mai profund respect pentru tradiție, pentru trecut, pentru valori, dar nu înțeleg de ce îi onorăm doar pe scriitorii care nu mai sunt printre noi iar pe cei ce sunt cu noi aici, acum, nu îi vedem, nu îi prețuim?

Rhea Cristina: Cum sunt privite cărțile scriitorului român contemporan, de către cititorii, critica literară și mass media din țară și străinătate? Sunt anumite genuri literare mai avantajate sau dezavantajate în acest sens?

Andrea H. Hedeș: Din experiența proprie, cei din Vest ne privesc cu o ușor mascată superioritate, cei din Est cu interes și, de multe ori, considerație. Ca întotdeauna, ca români, suntem la mijloc: geografia ne obligă la acest loc de răspântie, între Vest și Est. E important însă ca noi, ca popor, și noi, ca scriitori, să ne asumăm unicitatea și multele defecte pe care, cu un fel de plăcere perversă, ni le găsim (nu suntem mai răi decât alții) și să fim demni, să ne prezentăm de la egal la egal cu orice alt scriitor, cu respect, cu onestitate, cu grație, dar cu demnitate.

E foarte greu de pătruns în mass media din străinătate, indiferent de direcția geografică, e foarte greu de ajuns la cititori, la critici, deoarece deja efortul personal nu mai e de ajuns. Se vede cel mai bine la sportivii noștri, care, odată ajunși în „lumea bună”, au un staff care face față cerințelor de la acel nivel. Pentru scriitori și literatură e nevoie de demersuri oficiale, de susținere instituțională, de un organism dedicat care să promoveze cu adevărat valoarea. Dacă lucrurile în această privință erau firave până acum, la crizele de proproții istorice care se prefigurează, mă tem că șansele sunt nule ca așa ceva să se întâmple prea curând.

Rhea Cristina: Care este raportul dintre imagine și vânzare, în privința cărților scriitorilor români contemporani, pe plan intern și extern?

Andrea H. Hedeș: Esențial. Imaginea vinde. Imaginea scriitorului, a brandului din spatele acestuia, și, să nu uităm, a cărții, care se judecă după coperți. Cititorii nu sunt de blamat. Sunt cititori, nu fini cunoscători ai literaturii, nu critici literari, nu istorici literari. Merg la sigur: un autor cunoscut, o carte promovată.

Rhea Cristina: În recentul număr al revistei Neuma (5-6/2022), ancheta culturală realizată din initiațiva redacției a avut ca tematică „Scriitorul și prezența lui publică”. Între cancan și singurătate, care este soluția/atitudinea potrivită pentru scriitorul român contemporan?

Andrea H. Hedeș: Greu de spus, ține foarte mult de personalitatea fiecăruia. Există scriitori care sunt, în același timp, și personaje, indiferent de vremuri. Dar, mai ales în acestea pe care le trăim, reacția retractilă, de autoprotecție, pare tot mai atrăgătoare.

Foto: Ovidiu Bujor



12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.