Bucuresti, Capitală culturală europeană – proiect trilogie
https://www.ziarulmetropolis.ro/bucuresti-capitala-culturala-europeana-proiect-trilogie/

Proiectul „Memoria/ Explorarea/ Imaginarea Oraşului” lansează candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021, el fiind structurat sub forma unei trilogii în care oraşul devine atât cadru de desfăşurare, cât şi protagonist, iar cetăţenii săi, generatori de conţinut.

Un articol de Petre Ivan|19 martie 2015

Bucuresti, Capitală culturală europeană – proiect trilogie / Conceput într-un format deschis, proiectul reprezintă, totodată, lansarea în spaţiul cultural al Capitalei a noii platforme transdisciplinare Hanul Gabroveni. Platforma îşi propune să aducă împreună, prin intermediul unor proiecte de acest tip, toate sectoarele vieţii socio-culturale a Bucureştiului.

Prima parte a trilogiei – „Memoria Oraşului” – are drept scop alcătuirea unei hărţi cognitiv-afective a Bucureştiului pornind de la imagini fotografice şi secvenţe filmate extrase din colecţii personale şi fonduri documentare, la care locuitorii oraşului sunt invitaţi să participe cu propriile mărturii fotografice şi istorii subiective ce surprind dinamica vieţii bucureştene. Sunt invitaţi să contribuie, în mod direct, cu propriile fotografii şi secvenţe filmate, atât cei care trăiesc în oraş, cât şi cei care lucrează cu oraşul.bucuresti

Rezultatul acestui efort colectiv şi participativ va fi prezentat la finalul celor două luni de cartografiere sub forma unei expoziţii care are drept subiect memoria colectivă a locuitorilor oraşului Bucureşti, dintr-o dublă perspectivă: cea a oraşului real – cu acţiuni sociale şi tensiuni politice, cu traume arhitectural-urbanistice şi cu boema sa artistică – şi cea a oraşului rememorat – aşa cum trăieşte el în amintirile celor care îl locuiesc.

Acest proiect lansează candidatura oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021.

În anul 2021, există oportunitatea ca numele Bucureştiului să se alăture listei lungi de oraşe din diverse state europene ce au purtat de-a lungul timpului, vreme de un an, titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Competiția naţională pentru alegerea oraşului ce va reprezenta România s-a deschis în decembrie 2014. La acest titlu candidează, alături de Bucureşti, oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea Alba Iulia, Brăila şi Braşov.

Programul Capitală Europeană a Culturii este deja considerat unul de natură să schimbe cu totul viaţa unui oraş şi să-i marcheze viitorul.

Procesul de accedere la titlul de Capitală Europeană a Culturii începe bucuresticu 6 ani înainte şi este văzut ca un proces de transformare reală a unui oraş prin cultură, pentru imaginea lui, pentru infrastructura sa, pentru sectorul său cultural şi pentru locuitorii săi, iar aceste schimbări generează de obicei efecte pozitive durabile, timp de mulţi ani după ce Anul Capitalei Culturale s-a încheiat.

Centrul Cultural ArCuB a fost desemnat de Primăria Municipiului Bucureşti să coordoneze procesul de pregătire a candidaturii oraşului Bucureşti.

Foto: Bucuresti – wikipedia

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.