Camera groazei. E ceva putred în Danemarca
https://www.ziarulmetropolis.ro/camera-groazei-e-ceva-putred-in-danemarca/

CRONICĂ DE FILM. „Camera groazei”, un film danez cu succes la publicul din ţara sa, este un thriller care bifează corect, dar fără vervă şi originalitate, mărcile genului. Filmul lui Mikkel Norgaard se păstrează într-o zonă mainstream şi afişează o sfioşenie surprinzătoare, atât narativ, cât şi vizual.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 august 2014

Un thriller poate fi considerat bun dacă regizorul jonglează cu lejeritate cu principalele convenții ale genului, oferind publicului exact ceea ce așteaptă. Un thriller este însă excepțional dacă autorul său reevaluează cu dexteritate aceleași jaloane și oferă un produs proaspăt și surprinzător.

Promovat ca lider în box office-ul din Danemarca în 2013, „Camera groazei” (”The Keeper of Lost Causes”), în regia lui Mikkel Norgaard, se califică, la limită, doar în prima categorie.

Adaptare a unui best seller din 2007 – al unui autor danez, Jussi Adler-Olsen, aparent influențat de mult mai celebrul scriitor și jurnalist suedez Stieg Larsson -, filmul bifează – corect, dar fără vervă – o bună parte din mărcile care au consacrat genul, inclusiv cu accentele sale scandinave.

De la detectivul rebel și super-meseriaș, traumatizat de moartea unui coleg și de povara cazurilor întâlnite de-a lungul carierei, și investigația sa pe cont propriu, până la psihopatul cu intenții vindicative (și chipul terifiant) și redeschiderea unui caz vechi de dispariție (sinucidere sau crimă?) – toate sunt prezente în „Camera groazei”.

Filmul este îndatorat peliculei suedeze „The Girl with the Dragon Tattoo” (2009), și asta în primul rând pentru că ambele au același scenarist – Nikolaj Arcel.

Spre deosebire însă de antrenantul film al lui Niels Arden Oplev – după care a făcut un remake și David Fincher în 2011 -, „Camera groazei” se desfășoară într-o zonă mult mai mainstream, de unde probabil și succesul său de public.

Psihologia și traiectoria personajelor sunt previzibile, chiar și pentru tipologiile cărora le aparțin acestea. La fel și trama narativă, care păstrează până la final o cumințenie și o sfioșenie surprinzătoare pentru premisele de la care pornește. Nu lipsesc nici notele tematice scandinave – în principal mesajul, uzat, că în subteranele unei societăți dezvoltate se ascund lucruri teribile.

Nici la nivel formal filmul nu se desprinde de masa producțiilor de gen, indiferent din ce țară ar proveni ele. Predomină tonurile întunecate, imaginile insistent-explicative și unghiurile convenționale ale camerei – astfel încât spectatorul să plece de la cinema cu senzația că nu a riscat nimic intrând la film.

Distribuit de Independența Film, „Camera groazei” poate fi văzut în cinematografe din 29 august.

INFO

Camera groazei (The Keeper of Lost Causes, Danemarca, 2013)

Regia: Mikkel Nørgaard
Cu: Nikolaj Lie Kaas, Fares Fares, Sonja Richter

Rating: ●●○○○

Foto din „Camera groazei“ – capturi film

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.