Capcanele pleonasmelor (partea a II-a)
https://www.ziarulmetropolis.ro/capcanele-pleonasmelor-partea-a-ii-a/

Mă bucur că articolul despre „capcanele pleonasmelor” a suscitat interes. Pentru a lămuri câteva aspecte ale folosirii pleonasmelor, voi adăuga acum câteva precizări.

Un articol de Cristina Drăgulin|17 decembrie 2014

Pornind de la definiția pleonasmului – „eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee”, voi relua lista din articolul anterior pentru a clarifica sensul cuvintelor din sintagmele respective și, deci, ce le face să fie pleonasme (toate definițiile sunt preluate din DEX 2009).

Înainte, două precizări:

1. Unele dintre cuvintele din aceste expresii pleonastice pot fi folosite și cu alte sensuri. În funcție de semnificația folosită într-un context particular, apreciem sau nu existența pleonasmului. În cazul listei de mai jos, am subliniat acel sens care face expresiile respective să fie pleonasme. Pentru a nu cădea în „capcanele pleonasmelor”, trebuie să știm bine ce sensuri ale cuvintelor folosim.

2. Pleonasmele pot fi utilizate, intenționat, ca figuri de stil (metafora, comparația, repetiția, enumerația etc.) în opere literare sau în limbajul cotidian în anumite contexte, fără însă ca ele să înceteze să fie pleonasme. Astfel, în unele situații, folosirea lor poate fi justificată prin dorința de a transmite un mesaj într-o anumită formă.

Iată lista:

  • perioadă de timp (perioadă – interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment)
  • timp de două zile/săptămâni/ani (timp – durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment)
  • luni de zile (lună – interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile)
  • aniversarea unui număr de ani (a aniversa – a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment)
  • hămesit/lihnit de foame (lihnit – foarte flămând, chinuit de foame; hămesit)
  • fizionomia feței (fizionomie – totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară; chip)
  • va urma în continuare (a urma – a duce mai departe un lucru început; a continua)
  • zboruri aeriene (zbor – mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor)
  • contrabandă ilegală (contrabandă – trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; prin contrabandă – în mod ilegal, clandestin, pe ascuns)
  • concluzie finală (concluzie – încheiere a unui șir de judecăți)
  • a îngheţa de frig (a îngheța – a degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig)
  • procent la sută (procent – a suta parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o sută)
  • hemoragie de sânge (hemoragie – scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin)
  • exemple ilustrative (exemplu – ceea ce servește drept model, ceea ce servește pentru a ilustra ceva)
  • averse de ploaie (aversă – ploaie torențială de scurtă durată)
  • alegeri electorale (electoral – privitor la alegeri, în vederea alegerilor)
  • anexez alături (a anexa – a alipi, a alătura, a adăuga, a atașa la ceva)
  • hit de mare succes (hit – șlagăr care, în urma unei promovări susținute, obține un succes comercial deosebit și apare în topuri)
  • poartă de acces (poartă – deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. pentru a permite accesul din interior în exterior și invers)
  • vizibil cu ochiul liber (vizibil – care poate fi văzut)
29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.