Cât ar fi încasat Eminescu pe drepturile de autor dacã ar fi trãit astãzi
https://www.ziarulmetropolis.ro/cat-ar-fi-incasat-eminescu-pe-drepturile-de-autor-daca-ar-fi-trait-astazi/

  „Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Pentru cele 60.000 de […]

Un articol de Andrada Văsii|21 ianuarie 2013

 

„Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Pentru cele 60.000 de cărţi tipărite anul trecut românii au plătit aproximativ 600.000 de lei (130.000 de euro). Vânzările au crescut cu 5-10% în fiecare din ultimii doi ani datorită exigenţelor sporite de la examenul de bacalaureat, care i-au determinat pe elevi să cumpere mai multe cărţi din programa şcolară.

„Eminescu este cumpărat doar de elevi sau de părinţi, însă tot pentru copii. Aproape nimeni nu cumpără cărţi de Eminescu doar pentru plăcerea lecturii. Eminescu şi-a pierdut aderenţa la public pentru că a devenit autor obligatoriu în programa şcolară”, crede criticul literar.

El a adăugat că numărul volumelor traduse din opera lui Eminescu este neglijabil.

Pricop spune că dacă ar fi trăit, Eminescu, cel mai bine vândut scriitor român din toate timpurile, ar fi avut drepturi de autor de 7% din vânzări, ceea ce i-ar fi adus încasări de 800 de euro pe lună.

„În zilele noastre Eminescu nu este cel mai bine vândut scriitor, ci Cărtărescu, cel puţin în ultimii ani. Eminescu este un bun naţional, dar pe care nu îl cunoaşte nimeni. Dacă ar fi să scoatem zece poezii din opera lui Eminescu, pe care le ştie toată lumea, nimeni n-ar mai şti cine este”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România şi director general al grupul editorial ALL.

Românii nu mai citesc poezie şi mulţi moştenesc de la părinţi volumele lui Eminescu. Asta explică vânzările slabe ale cărţilor poetului naţional.

„Românii nu cumpără Eminescu, iar cei care cumpără nu citesc. Eminescu a devenit obiect de studiu, dar nu şi de lectură”, a adăugat Lucian Pricop.

El afirmă că după 1960 în planurile celor 14 edituri de stat de la acea vreme era obligatoriu să existe cel puţin un titlu din Eminescu în fiecare an.

Mario De Mezzo spune că în România din cărţile pe care le publică trăiesc bine Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu sau Neagu Djuvara.

„Ca să trăieşti din cărţi trebuie să ai o activitate bogată, în primul rând. Niciun scriitor român nu se îmbogăţeşte dintr-o singură carte”, a mai spus el.

Sursa: Mediafax

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

13
/02
/24

CRONICĂ DE FILM “Zona de interes” (2023), de Jonathan Glazer, este un film aproape conceptual, a cărui forţă e dată de contrastul dintre ce vedem în prim-plan, de o parte, şi ce se întâmplă în plan îndepărtat şi ce auzim pe coloana sonoră, de cealaltă parte.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

12
/02
/24

Acolo unde nu mai e trafic, doar o plajă pustie și posibilitatea unui nou început, iubirea poate completa peisajul unei eternități liniștite. „Băieții buni ajung în Rai”, al treilea lungmetraj al regizorului Radu Potcoavă, propune publicului la cinema, din 22 martie, o întâlnire cu o poveste inedită și o scurtă pauză pentru a uita de grijile vieții cotidiene.

12
/02
/24

Școala Academică de balet La Sylphide, alături de Opera Națională București, vă invită, luni, 19 februarie, de la ora 18:30, să sărbătorim împreună un moment special în lumea baletului: Gala de Balet dedicată aniversării a 25 de ani de la înființarea Școlii Academice La Sylphide.

12
/02
/24

La început de primăvară, Opera Națională București propune publicului spectacolul „Carmen” de Georges Bizet în dublă reprezentație, pe 1 și 3 martie, cu o distribuție de excepție: mezzosoprana Ruxandra Donose invitată în rolul titular, tenorul Ramón Vargas invitat în rolul Don José, baritonul Mihai Damian invitat în rolul Escamillo. În rolul Micaela va evolua soprana Operei Marta Sandu Ofrim. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.