Ce l-a învăţat viaţa pe Al Pacino?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-l-a-invatat-viata-pe-al-pacino-2/

Al Pacino împlineşte, astăzi, 74 de ani. Printre interviurile pe care le-a dat de-a lungul vieţii s-a numărat şi unul publicat de revista Esquire România. În acest interviu, din care vă prezentăm fragmente, Al Pacino vorbeşte despre secretele carierei şi despre viaţa personală.

Un articol de Petre Ivan|25 aprilie 2014

„Eram în New York şi filmam înmormântarea lui Don Corleone. Lucraserăm toată ziua. Era şase seara şi mă duceam acasă. Îl văd pe Francis Coppola că stă pe lespedea mormântului şi plânge. Hohoteşte, practic. «Francis», zic. «Ce s-a întâmplat? Care-i problema?»

Şi el spune: «Nu vor să-mi mai dea încă un cadru». Însemnând că nu-i permiteau să filmeze din nou scena. Deci el stătea pe lespede şi plângea, iar eu mă gândeam: Tipu’ ăsta o să facă un film aici. Dacă are aşa o pasiune, o asemenea trăire pentru un cadru…

Ăla era momentul, am simţit-o atunci. Îi pasă. Şi asta-i tot. Aşa e bine să trăieşti – pe lângă oameni cărora le pasă. Poate fi o cursă dură, dar sigur o să iasă ceva din asta.

Tata a fost însurat de cinci ori. Ce-mi spune asta? Că îi plăcea viaţa de om însurat. OK, ce-mi spune de fapt? Îmi spune că suntem creaturi ale obişnuinţei.

Un actor cu prea mulţi bani va găsi un mod de a scăpa de ei.

Prefer să evit cuvântul perfecţiune. Ai mărul adevărat. Şi ai mărul care arată ca mărul perfect. Problema, atunci când muşti din mărul perfect, e că nici nu are gustul mărului adevărat şi nici nu este la fel de hrănitor.

Am fost să-l văd pe Frank Sinatra în concert. Au trecut vreo 20 de ani de atunci. În deschidere cânta Buddy Rich. Aşa că Buddy Rich a ieşit pe scenă şi aveam îndoieli în privinţa lui, pentru că era la 60 şi ceva de ani şi cânta la tobe.

Ştiam că e un toboşar bun. Dar mă gândeam: «Acum o să stau aici şi o să-l ascult cum bate puţin la tobe şi o să pierd vremea până intră Frank Sinatra.» Dar odată ce a început şi a continuat, a continuat, a continuat, a depăşit de zece ori aşteptările mele. A devenit o experienţă.

Când a ieşit pe scenă, Frank Sinatra a zis foarte simplu: «Îl vedeţi pe tipul ăsta de la tobe? Uneori, e o idee bună să faci un singur lucru»“.

Articol publicat cu acordul Esquire România.

Premiile lui Al Pacino

Premiul OSCAR:

1993 – Cel mai bun actor în rol principal – Scent Of A Woman

 Nominalizat la Oscar:

1973 – Cel mai bun actor în rol secundar – The Godfather

al pacino

1974 – Cel mai bun actor în rol principal – Serpico

1975 – Cel mai bun actor în rol principal – The Godfather Part II

1976 – Cel mai bun actor în rol principal – Dog Day Afternoon

1980 – Cel mai bun actor în rol principal – …And Justice for All

1991 – Cel mai bun actor în rol secundar – Dick Tracy

1993 – Cel mai bun actor în rol secundar – Glengarry Glen Ross

Premiul GLOBUL DE AUR:

1974 – Cel mai bun actor într-o dramă – Serpico

1993 – Cel mai bun actor într-o dramă – Scent Of A Woman

2001 – Premiul Cecil B. DeMille – pentru întreaga activitate

2004 – Cel mai bun actor într-o miniserie sau film tv – Angels In America

2011 – Cel mai bun actor într-o miniserie sau film tv – You Don’t Know Jack

Nominalizat la Globul de aur:Al Pacino

1973 – Cel mai bun actor într-o dramă – The Godfather

1975 – Cel mai bun actor într-o dramă – The Godfather Part II

1976 – Cel mai bun actor într-o dramă – Dog Day Afternoon

1978 – Cel mai bun actor într-o dramă – Bobby Deerfield

1980 – Cel mai bun actor într-o dramă – …And Justice for All

1983 – Cel mai bun actor într-o comedie sau muzical – Author! Author!

1984 – Cel mai bun actor într-o dramă – Scarface

1990 – Cel mai bun actor într-o dramă – Sea Of Love

1991 – Cel mai bun actor în rol secundar – Dick Tracy

1991 – Cel mai bun actor într-o dramă – The Godfather Part III

1993 – Cel mai bun actor în rol secundar – Glengarry Glen Ross

Foto cu Al Pacino – cinemagia

30
/06
/20

OPINIE Desfăşurată în aer liber, după o amânare de trei luni din cauza pandemiei, gala Premiilor Gopo a avut câştigători previzibili. Deşi inevitabil mai puţin spectaculos ca de obicei, evenimentul a fost important prin simplul fapt că s-a desfăşurat şi că le-a permis câtorva sute de cineaşti să se reîntâlnească, într-un context dificil pentru filmul românesc.

30
/06
/20

Drama suedeză „Beartown/Scandalul” va avea premiera în toate teritoriile HBO Europe, în această toamnă. Serialul, bazat pe romanul bestseller al lui Fredrik Backman, este regizat de Peter Grönlund și îi are în rolurile principale pe Ulf Stenberg, Aliette Opheim, Tobias Zilliacus, Miriam Benthe și Oliver Dufaker.

29
/06
/20

Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință, producții prezentate și premiate la Cannes.

25
/06
/20

”Grilele, genurile, toate categoriile fixate sunt inamicii criticului” şi ”Libertatea criticului este de a nu se supune ierarhiilor gata făcute”. Sunt doar două dintre numeroasele idei stimulante despre critica de film dintr-un dosar din revista franceză „Cahiers du cinéma” pe aprilie, în ultimul număr înainte de schimbarea echipei editoriale.

21
/06
/20

CRONICĂ DE FILM Realizat în Franţa şi cu o distribuţie formată din Catherine Deneuve, Juliete Binoche şi Ethan Hawke, „La vérité”/”The Truth” (2019) nu este printre cele mai reuşite titluri ale regizorului japonez Hirokazu Koreeda. Un film lejer, dar tonic.

19
/06
/20

Până pe 21 iunie, inclusiv, pot fi văzute gratuit scurtmetraje realizate de regizori români în timpul autoizolării impuse de pandemie, alături de o selecție de filme scurte din 21 de țăre europene, curatoriată de Andrei Tănăsescu, directorul artistic al acestei ediţii.

17
/06
/20

Fascinanta Italie, aflată în vizorul lumii, într-un an cu totul neobișnuit, este în centrul atenției și la Festivalul Internațional de Film Transilvania, de data aceasta, pentru cinema-ul ei seducător.

16
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Nu știu să existe vreo carte în limba română despre Alain Delon, nici măcar în traducere. Dar pentru că accesul la volume în limbi străine e mai ușor decât oricând, recomand două splendide albume în franceză – „L'encyclopédie Alain Delon” (2016) și „Alain Delon. Film par film” (2019).

12
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Cea mai nou apariţie în colecţia de cărţi de film a Editurii Noi Media Print, volumul „Noul cinema, două decenii şi ceva”, de Marian Sorin Rădulescu, adună o serie de texte ale criticului timişorean – de la eseuri mai elaborate, la simple note – despre câteva din filmele regizorilor reprezentativi ai cinematografiei române post-2000.