Ce urmează după pandemie? „Lumea de mâine”…
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-urmeaza-dupa-pandemie-lumea-de-maine/

Curtea Veche Publishing şi think tank-ul New Strategy Center au publicat un volum-cheie despre cele mai acute întrebări ale prezentului şi cele mai mari probleme legate de viitorul post-COVID-19.

Un articol de Liliana Matei|10 iulie 2020

„Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?”, coordonată de Olivia Toderean, Sergiu Celac și George Scutaru, este o colecție de 37 de eseuri semnate de 43 de experți, români și străini, din domenii esențiale precum geopolitica, economia, diplomația, securitatea și apărarea. Apariția volumului va fi completată de o serie de dezbateri online găzduite de către New Strategy Center în următoarea perioadă.

O carte curajoasă din multiple puncte de vedere, „Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?” a fost scrisă și editată în autoizolare. Perioada în care a fost compilată această colecție de texte este esențială, întrucât păstrează un echilibru între o prognoză lucidă, bazată pe fapte și o subiectivitate asumată, care oferă perspective multiple asupra situației în care ne aflăm. După cum observă în prefață Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA și președinte al Conferinței de Securitate de la München, „este o dovadă de curaj să scrii atât de cuprinzător pe o temă care este încă, în mare măsură, o «ţintă mişcătoare». De aceea, iniţiativa este cu atât mai valoroasă cu cât le oferă decidenţilor diferite unghiuri de abordare, avertizări timpurii şi recomandări de acţiune politică“.

Situat la granița dintre studiu academic, eseu și publicistică, volumul reunește contribuții variate din domenii cruciale pentru avansarea lumii întregi pe drumul deschis de pandemia de COVID-19. Ideile variate, tonul polemic și, adeseori, chiar diferența de opinie dintre autori invită la reflecție în vederea readaptării necesare la noua ordine mondială. De exemplu, Sorin Ducaru, director al Centrului Satelitar al UE și președinte de onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center, ne atrage atenția asupra faptului că „lumea de mâine nu ar fi fost oricum la fel cu cea de ieri, datorită numeroaselor schimbări prefigurate de mega-tendințele conturate clar la începutul noului mileniu. Șocul sau șocurile pandemiei nu fac decât să amplifice, să accelereze și, eventual, să ajusteze direcțiile și efectele acestor mega-tendințe și să ne activeze reflexele de adaptare și supraviețuire“.

Unii experți scot în evidență un lucru esențial în lumea globalizată de azi: decidenții trebuie să fie prudenți în ceea ce privește parteneriatele internaționale, care vor fi puse la încercare în această perioadă. Sir James Everard, fost Locțiitor al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (Marea Britanie), atrage atenția că „pandemia va reaprinde unele dezbateri politico-militare cheie, solicitând în același timp o înțelepciune precum cea a lui Solomon din partea liderilor noștri, pentru a menține calmul și o anumită formă de echilibru strategic.“ Reașezarea parteneriatelor globale în moduri greu de anticipat, emergența unui nou federalism sau schimbarea radicală a raporturilor dintre principalii actori globali sunt doar câteva dintre ipotezele curajoase susținute în această carte, deși contributorii nu își propun să ofere soluții categorice sau verdicte finale.

Colecția de eseuri este coordonată de Olivia Toderean, diplomat cu activitate academică și fost cadru universitar, ambasadorul Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center, și George Scutaru, director general al New Strategy Center și fost consilier prezidențial. Aceștia semnează la rândul lor texte în cadrul volumului, alături de numeroase alte nume importante, printre care: ambasadorii foști miniștri Lazăr Comănescu, Cristian Diaconescu, Mihnea Motoc, profesorii Daniel Dăianu și Vasile Dâncu, generalii în rezervă James Everard și Viktor Hvozd, precum și voci ale societății civile, cum ar fi specialista în comunicare Mihaela Nicola sau experta în combaterea știrilor false și a dezinformării Alina Bârgăoanu. Postfața volumului este semnată de prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Dintre autori, 16 sunt reprezentanți ai mediilor academice și de think tank din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Norvegia, Ucraina, Turcia și Republica Moldova.

25
/02
/21

Festivalul Despre lumea în care trăim, seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, a ajuns la a patra ediție și va aduce și anul acesta în fața publicului subiecte importante, care descriu vremurile prin care trecem, neuitând de contextul care ne-a adus aici, și invitați care propun perspective noi, foarte bine documentate.

24
/02
/21

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este fără îndoială una dintre cele mai bune scrieri în limba engleză din 2020 și poate cea mai frumoasă carte despre Israel și Palestina din mileniul III.

18
/02
/21

Colecția „Top 10+”, unul dintre cele mai de succes proiecte editoriale Polirom, a împlinit zece ani de existență.

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.