Cea mai mare licitatie de artă din istorie: 75 de lucrări – 853 milioane de dolari
https://www.ziarulmetropolis.ro/cea-mai-mare-licitatie-de-arta-din-istorie-75-de-lucrari-853-milioane-de-dolari/

Două imagini de Andy Warhol au fost vedetele unei licitaţii organizate de casa Christie’s, miercuri, la New York, fiind cumpărate pentru 153 de milioane de dolari, în timp ce valoarea totală a operelor de artă vândute a fost de 853 de milioane de dolari, fapt care a reprezentat un record istoric.

Un articol de Petre Ivan|13 noiembrie 2014

Cea mai mare licitatie de artă din istorie / Casa de licitaţii Christie’s a organizat miercuri cea mai mare licitaţie de artă din istorie, vânzând opere de artă contemporană în valoare de 853 de milioane de dolari, cele mai scumpe fiind două imagini realizate de Andy Warhol, reprezentându-i pe Elvis Presley şi Marlon Brando.

Suma obţinută a depăşit estimarea iniţială a Christie’s, de 836 de milioane de dolari. Aceasta asta a fost cea de-a patra licitaţie, începând din mai 2013, în care casa Christie’s a depăşit recordul pentru cea mai mare sumă obţinută în cadrul unei singure licitaţii de artă contemporană.

Licitaţia foarte strânsă dintre participanţi a crescut preţul lucrării „Triple Elvis (Ferus Type)” la 81,9 milioane de dolari, în timp ce lucrarea „Four Marlons” a fost adjudecată pentru 69,6 milioane de dolari. Ambele imagini au fost create de Andy Warhol, iar lucrările au făcut parte din licitaţia cu 80 de opere de artă contemporană dintre care doar cinci nu şi-au găsit cumpărător.

Casa Christie’s estimase că lucrările semnate de Warhol vor aduce, împreună, venituri de peste 130 de milioane de dolari, o valoare care s-a dovedit a fi mică, ţinând cont de competiţia acerbă din cadrul evenimentului privind cumpărarea acestor opere de artă.

„Aceasta este o piaţă controlată de colecţionari de pe tot globul, care caută doar ce este mai bun din ce este mai bun”, a declarat Brett Gorvy, responsabil, în cadrul casei de licitaţii, de sectorul de artă contemporană.

„Dincolo de recordurile stabilite, este vorba despre cinci, şase sau şapte cumpărători care se bat să dea 50 sau 60 de milioane de dolari pe un obiect”, a mai spus Gorvy.

O lucrare fără titlu a americanului Cy Twombly, realizată în 1970, a depăşit vechiul record pentru o operă a artistului şi a depăşit şi estimarea iniţială de 35 până la 55 de milioane de dolari. Opera de artă a obţinutun preţ de 69,6 milioane de dolari, mai mult decât triplul recordului anterior.

De asemenea, preţurile obţinute pentru lucrări de Ed Ruscha, Martin Kippenberger şi Cindy Sherman au fost mai mari decât estimările iniţiale, stabilindu-se noi recorduri privind valoarea de piaţă a lucrărilor acestor artişti, în cadrul licitaţiei de toamnă a Christie’s.

Seated Figure, de Francis Bacon

Seated Figure, de Francis Bacon

Recorduri, recorduri…

Printre lucrările importante se mai numără „Seated Figure”, de Francis Bacon, care a obţinut 45 de milioane de dolari, cu puţin sub valoarea estimată, şi „Smash”, semnată de Ruscha, care a fost vândută cu 30,4 milioane de dolari, dublu faţă de valoarea minimă estimată.

Valorile estimate nu includ şi comisionul casei de licitaţii, stabilit la puţin peste 12%.

În total, 11 lucrări au fost vândute cu un preţ mai mare de 20 de milioane de dolari şi au fost stabilite recorduri pentru 15 artişti din cei 42 ale căror opere au fost vândute.

Potrivit Christie’s, la eveniment au participat cumpărători din 43 de ţări, competiţia foarte mare ducându-se între colecţionarii din Europa şi Asia, alături de cumpărătorii americani.

Recordul precedent privind valoarea totală a operelor de artă vândute a fost stabilit de Christie’s în luna mai, când vânzările sale de artă contemporană au totalizat 745 de milioane de dolari. Însă noul record stabilit miercuri de Christie’s a crescut îngrijorările referitoare la posibilitatea ca „bula” de pe piaţa de artă să se spargă curând.

Licitaţiile de toamnă organizate în ultimele două săptămâni de casele Christie’s şi Sotheby’s au adus, în total, venituri de circa două miliarde de dolari.

Foto: Cea mai mare licitatie de artă din istorie – christies.com

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.

02
/10
/22

Un fotograf român explorează pentru prima dată viața sălbatică prin prisma emoțiilor transmise de păsări și animale. Este vorba despre Rareș Beșliu și expoziția „Emoții”, un preview al albumului fotografic cu același nume, ce va fi lansat în primăvara anului viitor.

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.

23
/09
/22

Pe 25 septembrie și pe 1 și 2 octombrie, de la ora 19:00, NO RA – Femininul norilor revine la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8). Spectacolul, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice ”Hipodrom” de Nora Iuga, prezintă în fața spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga.

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.