Cel mai scump tablou furat din lume
https://www.ziarulmetropolis.ro/cel-mai-scump-tablou-furat-din-lume/

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

Un articol de Dana Ionescu|9 mai 2021

Pe 18 martie 1990, doi hoți deghizați în polițiști au pătruns neobservați în Muzeul Isabella Stewart Gardener din Boston, Massachusetts și au schimbat destinul unor capodopere. De fapt, așa anonimi cum au rămas, au reușit ceea ce unii specialiști consideră că a fost cel mai mare jaf din istoria artei moderne.

Nu e greu să ni-i imaginăm pătrunzând în incinta instituției amintite, amenințând paznici, legându-i, păcălind sistemul de securitate și înșfăcând tablourile din preajmă – după unii investigatori, la întâmplare, după alții, urmând un plan bine stabilit. Prada e celebră: câteva schițe de Edgar Degas și două dintre cele mai cunoscute și cele mai scumpe tablouri dispărute din toate timpurile: „Furtună pe Marea Galileei”, singurul peisaj marin pictat vreodată de Rembrandt von Rijn, și „Concertul” lui Johannes Vermeer, estimat la 250 de milioane de dolari, probabil cel mai scump tablou din lume. Estimată la 500 de milioane de dolari, valoarea jafului intrat în istorie a determinat și o recompensă pe măsură: 5 milioane de dolari oferite de FBI celui care va furniza informații prețioase despre autorii infracțiunii. De atunci au trecut însă peste treizeci de ani, iar ei și capodoperele furate rămân de negăsit.

Numărându-se printre cele 36 de picturi ale lui Vermeer care s-au păstrat până în vremurile noastre, „Concertul” nu a dus deloc o existență plictisitoare. Învingător, duce acum o viață secretă, departe de ochii privitorilor. Ascunsă, existența lui nu face decât să stârnească imaginația. Ce se știe din povestea acestui faimos tablou pictat de maestrul olandez care a înfățișat ca nimeni altul lumina și a compus personaje misterioase?

Trei muzicieni din burghezia olandeză și instrumentele lor, într-o capodoperă încheiată, din câte se pare, în 1664, ce a confirmat copleșitor iscusința unui artist care a întrecut generația din care făcea parte. Ciudat este că, în ciuda reușitei recunoscute, în ciuda calităților sale unice, în pofida forței sale copleșitoare, despre acest tablou avea să se vorbească din ce în ce mai admirativ abia la peste un secol de la apariția lui într-un atelier întunecos.

Două femei și un bărbat într-o sală de muzică, unde se configurează o atmosferă echivocă. Remarcată de toți criticii de artă, ambiguitatea din „Concertul” – pe care Tracy Chevalier, autoarea cunoscutului roman „Fata cu cercel de perlă” și-l închipuie în lucru pe șevaletul artistului la aceeași vreme când acesta picta exact „Fata cu cercel de perlă” – lasă deschise mai multe căi de interpretare. O scenă de interior, dintr-o zi pe care puteam să ne-o imaginăm banală,  trei personaje și relațiile dintre ele, pe care nu ale putem desluși, o muzică pe care nu o auzim, un fundal cu aluzii care ne ajută să construim o situație. Și, desigur, aceeași subtilitate în folosirea luminii, aceeași finețe în configurarea compoziției.

Cum o fi trăit „Concertul” până la sfârșitul secolului al XIX-lea nu prea avem cum să știm. Ce știm este că în 1892, la o licitație desfășurată la Paris, el a fost cumpărat cu 5 000 de dolari de o colecționară de artă din America. Și a ajuns la loc de cinste în galeria de artă a acestei, aflată la Boston și purtând numele colecționarei filantroape: Isabella Stewart Gardener.

Să sperăm că, așa învăluit în mister cum insistă să rămână, tabloul își va trăi mai departe viața lui secretă. Pentru iubitorii de artă, ipoteza că, necunoscându-i valoarea, hoții panicați l-au distrus imediat ce l-au furat din muzeu e un adevărat dezastru. Dar, cum nebănuite sunt căile artei, poate că și necunoscutul în care a dispărut această creație inestimabilă se va risipi cândva și „Concertul”, cel mai scump tablou furat din lume, va ieși la lumină.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.