Tudor Călin Zarojanu: cinci motive pentru care merită să citeşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/cinci-motive-pentru-care-merita-sa-citesti/

Citeşti „ca să înţelegi cum merge treaba, pentru că o carte nu-ţi cere nimic şi nu te bate la cap…“. Într-o prezentare neobişnuită, jurnalistul Tudor Călin Zarojanu le-a răspuns studenţilor la Marketing, cu ocazia centenarului ASE, la întrebarea „De ce-aş citi?“

Un articol de Tudor Călin Zarojanu|12 aprilie 2013

Citești „ca să fii cum vrea mușchii tăi, ca să înţelegi cum merge treaba, pentru că o carte nu-ţi cere nimic și nu te bate la cap…“. Într-o prezentare punctată de bancuri și de exemple, Tudor Călin Zarojanu, jurnalist și Director Editorial al Editurii Corint, le-a răspuns studenților la Marketing, cu ocazia centenarului ASE, la întrebarea „De ce-aș citi?“.

Fragment din conferinţă:

În şcoală ne obligă să citim. Acum au inventat şi clasa zero, ca să ne ia mai repede. Dă-i cu „A“, dă-i cu „M“, ma-ma, ta-ta, o-i-oi, Ana-are-mere, Neamul Şoimăreştilor! Aşa începe. Citeşti manuale, citeşti notiţe, citeşti cărţi, culegeri, mai târziu cursuri… Ce e obligatoriu e obligatoriu, n-ai ce-i face. Dar pentru ce motiv în lume m-aş apuca să citesc o carte pe care nu mi-a cerut nimeni s-o citesc, nu mi-a băgat-o pe gât, nu mă ascultă din ea, nu-mi dă notă pe ea, nu risc să pic vreun examen dacă n-o citesc?

Eu am reuşit să identific, până acum, 43 de motive pentru care merită să citeşti fără să fii obligat. Dar vă voi povesti doar despre cinci dintre ele.

Ca să te linişteşti că nu eşti nebun

Că nu eşti blestemat, deocheat, freaky, naşpa, defect, bulit. Sigur că acelaşi lucru poţi să-l afli şi din filme, dar acolo e o problemă: majoritatea personajelor sunt ATÂT de freaky încât nu-i nici o consolare faptul că tu nu eşti chiar aşa de dus cu capul. În cărţi, în schimb – şi mă refer la cărţile scrise în ultimii 7.000 de ani – întâlnim oameni ca noi, cărora le merge când bine, când rău, care trec prin momente penibile, ca şi noi, care au serioase îndoieli că viaţa lor e normală, ca şi noi, şi care, de regulă, miracol repetitiv – supravieţuiesc. Trăiesc, există, îşi revin, trec peste.

Fiecăruia dintre noi i se întâmplă, din când în când, câte o chestie despre care eşti tentat să spui: „Moşule, asta numai mie mi se putea întâmpla! Dracu’ m-a luat!” Nu, nu te ia dracul, decât, mă rog, dacă ţii neapărat să te ia, dacă te străduieşti, dacă perseverezi, atunci, da, te ia. Dar de regulă nu. Şi ASTA afli citind: că de la 1200 toamna au tot trecut diverşi prin ce treci tu acum. Nu era tequila, era cidru, nu erau slim-uri, era narghilea, nu era breakdown, era năuceală, nu era dependenţă de calculator, era dependenţă de cal – adică tot aia, în esenţă. Şi, cumva, o scoteau la capăt. De-aia e bine să citeşti. Te calmează.

Ca să trăieşti o sută de vieţi în loc de una singură

Ca să fii, când şi cât şi cum vrea muşchii tăi, Căpitanul Nemo, Madame Bovary sau dl. Grey… Ăla cu 50 de umbre sau vicii sau ce-are el acolo. Aaa, dacă aveţi o viaţă absolut minunată, exact aşa cum v-aţi dorit-o, strălucitoare, haioasă, relaxată, epică, marfă – atunci, nu, probabil că n-aveţi nevoie să vă identificaţi cu altcineva, să intraţi în pielea lui, să-i trăiţi trăirile, să-i suspinaţi suspinele.

Dar dacă mai e, aşa, un pic de lucru la viaţa dumneavoastră ca să fie cea mai tare din parcare, n-ar trebui să daţi cu piciorul şansei de a fi profesorul Robert Langdon din „Codul lui da Vinci” sau Detectivul Arkadian din „Sanctus”. Asta ca să aleg două personaje din cărţi la modă, thrillere religioase amândouă, că nu-i musai să ne identificăm cu Ghilgameş sau cu Ulise, deşi… Ulise a avut o viaţă destul de mişto, la urma urmei.

Ca să fii inteligent

Da’ ce, nu poţi fi inteligent şi fără citit? Ăăăă… mai greu. Poţi fi deştept, şmecher, ’oţ, dar nu inteligent, pentru că inteligenţa înseamnă, mai presus de orice, capacitatea de a face asociaţii libere de idei. Or, fără substanţa cărţilor, ce să asociezi? Hip-hop-ul cu Harelm shake-ul? Ştirile de la ora cinci cu ştirile de la ora șase? Dar, dacă citeşti…

O pereche pleacă în vacanţă pe malul unui lac. Lui îi plăcea să pescuiască, ea adora lectura.
Într-o dimineaţă, devreme de tot, când e apa liniştită şi peştele nebăgător de seamă, el plecă pe lac, prinse ce prinse, apoi se întoarse, lăsă uneltele în barcă şi se culcă la loc, mulţumit. Când soarele se strecură pe fereastră, fu rândul ei să se trezească şi să plece cu barca. Vâsli puţin, apoi îşi deschise cartea. După puţin timp, apare paznicul în barca lui:

– Vă amendez, pescuitul este interzis!
– Dar nu pescuiesc, nu se vede ?
– Poate că da, poate că nu, dar aveţi la dumneavoastră tot ce vă trebuie pentru pescuit!
– Dacă o faceţi, vă denunţ pentru viol, spuse calmă tânăra doamnă, fără să-şi ridice ochii din carte.
– Dar nu v-am violat.
– Poate că da, poate că nu, dar aveţi la dumneavoastră tot ce vă trebuie pentru asta.

Morala: Nu contraziceţi niciodată o femeie care citeşte!

Ca să ştii pe ce lume trăieşti

În romanul „Arta conversaţiei”, al Ilenei Vulpescu, personajul principal, o fată care învăţa mult, spre deosebire de colegii ei, e întrebată de unul dintre aceştia:

– La ce-ţi foloseşte să înveţi atât?
– Ca să înţeleg cum merge lumea.

Vă daţi seama că, pentru colegul ăla era un răspuns de doi lei. „Să înţeleg cum merge lumea”! Ete vax!

Dar pentru DUMNEAVOASTRĂ e un răspuns fundamental, pentru că va trebui să înţelegeţi cum merge lumea ca să ştiţi cui ce să vindeţi, ca să ştiţi ce nevoi are fiecare grup social sau, mă rog, ce nevoi trebuie să-l convingeţi dumneavoastră că are… Uitaţi-vă la TV şi pe stradă: e plin de oameni hotărâţi, dar care habar n-au pe ce lume trăiesc. Şi, chiar când descoperă ceva interesant, nu înţeleg ce-au descoperit.

O blondă intră într-un supermarket și, în timp ce face cumpărături, vede un obiect strălucitor lângă vânzător.
– Ce este chestia aia?
– Este un termos.
– Aha… Ce-i ăla un termos?
– Face ca alimentele reci să fie păstrate reci, iar pe cele calde le menține calde.
– Foarte tare! spune blonda și-și cumpără un termos.
A doua zi, la serviciu, o colegă o întreabă:
– Ce este chestia aia strălucitoare de lângă tine?
– Este un termos.
– Și la ce-i bun termosul ăsta?
– Face ca alimentele reci să fie păstrate reci, iar pe cele calde le menține calde.
– Foarte tare! Și ce ai în el?
– O cafea fierbinte și o înghețată …

Pentru că o carte, orice carte, e cel mai bun prieten cu putinţă

Nu te trădează, nu te dezamăgeşte, nu te părăseşte, nu-ţi cere nimic şi nu te bate la cap. Nu trebuie s-o opreşti din vorbit: dacă vrei, citeşti doar un capitol, o pagină, o frază.

Am spus „orice carte”? Da, orice carte. Cel care citeşte Dan Brown sau Danielle Steel este categoric câştigat faţă de cel care nu citeşte nimic. Şi nu există genuri minore! „Carrie” este un excepţional roman psihologic, în care Stephen King a ales ca personajul principal să aibă capacităţi paranormale. Putea să fie hacker şi să se răzbune pe cei care au provocat-o ştergându-le calculatoarele. Cine ar putea să spună că SF-ul e un gen minor dacă a citit măcar un roman de Isaac Asimov? Sau că romanul poliţist e un gen minor – dacă ai citit-o pe Agatha Christie?

Şi încă un lucru: nu există cărţi obligatorii. Există cărţi şi autori pe care AR FI BINE să le citeşti, dar nu obligatoriu. Important e să citeşti.

În mod esenţial, un om se poate defini în două feluri: prin ceea ce are şi prin ceea ce este.

De ce-aş citi? Pentru A FI.

Autorul a realizat, din martie 2011 până în august 2012, rubrica „De ce-aș citi?”, în cadrul telejurnalului de dimineaţă de pe TVR 1 şi TVR Info.

Foto: ASE, Facultatea de Marketing

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”