Cineaştii, nemulţumiţi de sistemul de organizare a concursurilor CNC
https://www.ziarulmetropolis.ro/cineastii-nemultumiti-de-sistemul-de-organizare-a-concursurilor-cnc/

OPINIE Mai mulţi cineaşti români importanţi, deopotrivă producători şi regizori, printre care Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Ada Solomon şi Nae Caranfil, îşi exprimă nemulţumirea faţă de felul în care se desfăşoară concursurile de finanţare organizate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

Un articol de Ionuţ Mareş|17 septembrie 2021

Într-un editorial recent (disponibil aici) semnalam că nemulţumirele exprimate public de regizorii Nae Caranfil şi Stere Gulea în legătură cu faptul că nu au primit sprijin la ultimul concurs organizat de CNC ridică semne de întrebare în privinţa modului de finanţare a cinematografiei române. La postarea de pe pagina personală de Facebook, articolul a stârnit mai multe reacţii, inclusiv din partea cineaştilor la care făceam referire directă. Am considerat necesar să le adun într-un nou articol, pentru că, în ciuda unor diferenţe, opiniile lor semnalează o serie de probleme comune grave ale sistemului de finanţare şi conduc la o singură concluzie: necesitatea de schimbare a legislaţiei sau cel puţin a regulamentului pe baza căruia se organizează sesiunile de concurs.  

Ada Solomon, producătoare: „Un singur lucru, după părerea mea important, trece complet neobservat în această discuție: vestitele punctaje ale regizorilor au în construcție aproape jumătate din punctaj dedicat succesului comercial local și internațional al operelor anterioare. Deci nu doar succesul de festival construiește acest „5,86” (punctajul regizorului Nae Caranfil – n.r.), ci și parcursul comercial al filmelor anterioare. Proporția dintre artistic și comercial în aceste punctaje este 55% pentru succesul artistic şi 45% pentru cel comercial. Bref, problema reală rămâne subfinanțarea cronică a sectorului cinematografic, generată și de lipsa de interes și înțelegere din partea politicului a beneficiilor pe care le aduce cinematografia ca imagine și economic și de lipsa de viziune, strategie și adecvare la prezent a instituției de resort, CNC. Plus, desigur, lipsa de coeziune a breslei. Mai simplu, dacă această sesiune de concurs venită după un an și jumătate de încremenire a finanțărilor ar fi avut un buget de 1,5 față de o sesiune obișnuită, și nu de aproape 0,5 față de o sesiune obișnuită, probabil că aceste discuții nu ar fi avut loc. Nu în ultimul rând, e de notat că și casele de producție au un punctaj similar construit cu aproape jumătate din punctaj acordat succesului comercial și jumătate celui artistic. A nu se înțelege de aici că găsesc just și adaptat situației actuale modul în care se evaluează astăzi proiectele de film în concursurile CNC. Soluția ideală de evaluare nu o știu, dar aștept cu interes propunerile colegilor de breaslă.”

Nae Caranfil, regizor: „Aici nu e vorba de a recompensa prestigiul unui „consacrat” fără a puncta valoarea proiectului. Nota mea pe scenariu, pe care ai mentionat-o în postarea ta, este mai mare decât trei dintre notele proiectelor câștigătoare, iar cea a lui Gulea e mai mare decât a mea! Rezultă că strict punctajul regizorului (adică aprecierea valorii carierei sale, sau a siguranței profesionalismului pe care numele acestuia îl asociază proiectului) contează. Deci: premii şi festivaluri. În cazul „Morometilor 3”, faptul că „Moromeții 2” a fost un mare succes de public în România, realizând un scor imens pentru un film de autor, n-a cântarit deloc în „algoritmul” pe care îl puneți sub lupă. Iar eu nu am făcut decât să mă amuz public de atribuirea simultană a unui premiu de excelență ca regizor la TIFF și a unui punctaj descalificant la CNC, tot ca regizor… Iar „succesul comercial internaţional” pentru un film românesc, ca să nu fim ipocriți, se construiește exclusiv pe baza traseului festivalier al filmului.”

Tudor Giurgiu, regizor şi producător: „Totul s-ar rezolva dacă ar fi bani suficienți (…) Pentru 12-14 proiecte, nu pentru 6-7. Finanţate cu un plafon de 350-400.000 (de euro – n.r.). E un pic indecent să primeşti peste 600.000, în condiţiile în care poti aduna bani de pe piata & de afară, chiar şi cu un sprijin mai mic, plafonat. Pe de altă parte, orice concurs sau festival are parte de decizii subiective – o comisie sau un juriu decide best projects/films după propria evaluare. Ce e total cretin în sistemul actual, care nu se schimbă, e că, în locul unei decizii asumate a comisiei de a finanţa X proiecte (oricât de inconfortabilă ar fi ea), în fapt decizia vine în urma unei analize “tehnice”, precum a ajuns punctajul la gimnastică sau patinaj. Are regizorul X 3 Tsukahare, ok, e bun. Aaa, n-are cvadruplu, ci doar triplu salt, îl depunctăm. Pe bune? Aşa am ajuns să evaluăm un scenariu? Caranfil e depunctat că descrie “fără niciun fel de documentare” Alzheimerul personajului principal, când el a asistat neputincios la suferința tatălui, bolnav de Alzheimer, în ultimii ani de viaţă. Noaptea minţii… Gulea primeste 5 la “tehnica dialogului”. Dar ce trebuia să facă să ia 7? Sau 9? Cum evaluăm performanţa în “tehnica dialogului”? Cât despre “punctajul regizorului”, criteriile sunt perfectibile, dar vom perpetua o aberaţie. În loc să vedem cine e omul ăla, să îl cheme comisia la o discutie (cum fac cehii sau polonezii) pentru a-i înţelege viziunea, să ii vezi filmele anterioare (mai ales pentru cei tineri), preferăm un punctaj discutabil care îţi dă, spre exemplu, 2 puncte dacă ai făcut un film de autor cu succes la public comparativ cu 4.55 puncte dacă ai succes de festival. Oricât ne vom învârti în jurul cozii, sistemul trebuie reformat cap-coadă, criteriile astea trebuie eliminate total, proiectele trebuie citite transparent si comisia să îşi asume o ierarhie fără atâtea note şi analize matematice. Şi mai trebuie niscaiva bani, că altfel e degeaba…”

Stere Gulea, regizor: „Sunt multe observații juste și, în general, mă bucură că se înţelege esența părerii exprimate de mine: nu doresc decât transparență și competență, nicidecum privilegii. Nu doresc să-mi fie finanţat un proiect pe prestigiu, ci pe calitatea scenariului, dar, când se notează cu 10 şi 6, te întrebi despre ce criterii poate fi vorba. Ceea ce trebuie susținut într-o inițiativă de schimbări în regulament, pentru că legislative e cam iluzoriu, sunt lucruri de principiu, si nu de interese de grup. Trebuie cântarit cât mai bine o formulă care să elimine pe cât posibil amatorismul juriilor. Puzderia de criterii existente n-a adus profesionalism, ci amatorism”.

Mona Nicoară, regizoare de filme documentare: „Când mai dați pe-aici, aduceți vă rog vorba și de grila de punctaj de la documentar, calchiată după cea de la ficțiune, care oricum e un corset tradițional deloc sexy. Eu una — în calitatea mea de consumator, nu de făcător de film — sufăr (…) că toate documentarele, înainte să intre în producție, indiferent de formă sau abordare, sunt evaluate în funcție de cât de bine sunt conturate personajele și că, în cazul documentarelor care au totuși personaje, evaluatorii nu se găsesc îmboldiți de regulament sau grilă să se mai uite și la chestiuni de ordin etic înainte să finalizeze punctajul (…) Pentru mine e important să fac diferența dintre proiecte individuale care nu primesc finanțare din pricină că nu au fost pe placul unei comisii sau alteia și categorii întregi de proiecte care nu sunt evaluate cum trebuie din start, indiferent de componența comisiei, din pricina neînțelegerii structurale a categoriei în sine. Am apucat să văd îndeaproape problema când am fost in comisia de evaluare la documentar — și am început să văd cum afectează acea grilă oferta de documentare finanțate de CNC care ajung în cele din urmă la public. (Nu e o cheste personală, nu consider că m-a afectat ca făcător de filme — chiar dacă am picat de două ori cu ditamai personajul care cred că intra în grilă cu asupra de măsură; pur și simplu n-am fost pe placul comisiei, dar când finalmente a venit o comisie cu oameni care chiar făceau documentare am luat finanțarea.). Puzderia de criterii combinată cu anonimizarea şi cu excluderea celor care de fapt lucrează în film în zilele noastre din comisii — o măsură anti-corupție care s-a dovedit a fi anti-competență — dă rezultate năucitoare. Că unele filme care ies din șabloane iau finanțare e la fel de năucitor ca felul ridicol în care pică proiecte de excepție care ulterior au un traseu care le validează deplin.”

Adina Sădeanu, scenaristă şi producătoare: „Dupa ultima sesiune CNC am decis să îmi deschid o casă de producţie într-o ţară europeană. Cât despre note şi grile, as dori să spun un singur lucru: pentru mine nu notele sunt problema, ci lipsa unor argumente clare, coerente şi, mă scuzaţi, mai profunde, dacă se poate. Doi evaluatori au concluzionat, în 400 de caractere, că filmul documentar propus de mine nu este pentru cinema, ci pentru TV (au afirmat, nu au argumentat!). Să le spun că am semnat un deal cu un distributor international (francez) care are în palmares un film documentar nominalizat la Oscar?! Sigur s-ar găsi cineva să explice, în peste 400 de caractere, cum acest fapt e irelevant aici. Sau că acest distributor internaţional ne-a ales în urma unui pitch la un festival european (din 12 proiecte ne-a ales doar pe noi!)?! Să mai spun că filmul propune un subiect despre care nu s-a făcut încă un film documentar in Romania?! Sau că la workshop-urile şi pitch-urile la care am fost – de la ExOriente la Thessaloniki Film Festival – feedback-ul a fost foarte bun şi nimeni nu a susţinut că nu ar fi un film pentru cinema!? Şi, ca să vezi, există şi un co-producător european, cu care am semnat un contract. Probabil că toţi care cred în acest proiect nu înteleg nimic despre mersul lucrurilor în industria de film din lume. De mine nu mai zic, ei oricum nu sunt din localitate. Repet: nu nota în sine, ci lipsa unor argumente coerente, detaliate si pe măsura criteriilor enunţate mi se pare o bătaie de joc (spui că „abordarea stilistică e un atu pentru potenţialul internaţional al filmului”, dar dai nota 5 la criteriul privind abordarea stilistică şi 6 la potenţialul international!). Nici un argument pentru notele acordate fiecăruia din cele 7 criterii în parte. Asta mi se pare bătaie de joc! O bătaie de joc ce a devenit a doua natură a acestui stat în stat numit CNC, care păstoreşte acest sistem vesnic. Dă nota 5 dacă atât crezi că merita un scenariu, dar etica profesională te obligă să îţi argumentezi ca la carte decizia, pentru că acolo e munca unui om de luni sau poate chiar ani de zile. La noi etica se bifează în 400 de caractere şi atât! Aştept momentul când voi lansa acest film „sub steag străin”, ca să zic aşa. Mi-am pierdut speranţa că CNC-ul românesc se va schimba vreodată, cel puţin nu în formula asta. Sigur, discuţia despre sistem este mult mai mare. Şi de vina e întotdeauna… sistemul, o entitate abstractă, formată din oameni fără nume şi fără chip, în care toată lumea şi nimeni nu e niciodată responsabil pentru nimic.”

07
/07
/22

Cea de-a XXX-a ediţie a Festivalului Internațional de Scurtmetraje „Curtas Vila do Condeˮ se va desfășura, în perioada 9-17 iulie 2022, la Teatrul Municipal, Galeria de artă cinematografică „Solarˮ și în alte 28 de locuri din orașul portughez Vila do Conde, dintre cele mai diverse: clădiri istorice, unități comerciale, cafenele, grădini, străzi sau piețe.

07
/07
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță Retrospectiva TIFF 2022 la București. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul Francez, va avea loc la Cinema Elvire Popesco în perioada 21 – 24 iulie, iar spectatorii vor avea ocazia să urmărească cele mai populare filme ale ediției, dar și producțiile care au câștigat trofeele festivalului de la Cluj-Napoca.

05
/07
/22

Minionii (ființe mici, galbene, cilindrice, cu unul sau doi ochi acoperiți de ochelari, care vorbesc limba „minioneză” pe care doar maleficul lor stăpân, Gru, pare s-o stăpânească la perfecție) și-au câștigat celebritatea binemeritată și au ajuns, iată, cap de afiș al celui de-al doilea lungmetraj dedicat poveștii lor.

05
/07
/22

Adaptarea lui Xavier Giannoli a romanului lui Honoré de Balzac despre ambiții literare și corupția din media în Parisul secolului XIX ajunge în cinema din 8 iulie, distribuit de Independența Film. Prezentat în premieră internațională la Festivalul de la Veneția și câștigător a șapte premii César, printre care și premiul pentru cel mai bun film, Iluzii pierdute reunește în distribuție nume cunoscute precum Cécile de France, Xavier Dolan sau Gérard Depardieu.

04
/07
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) revine la Sibiu, între 7 și 10 iulie. Este al 16-lea an în care TIFF aduce la Sibiu cele mai așteptate și premiate producții ale sezonului. Peste 25 de filme în premieră și cine-concerte vor avea loc în două spații outdoor, dar și în cinema. TIFF Sibiu se va desfășura în Piața Huet (toate evenimentele de aici vor avea intrare liberă), în Habermann Markt / Piața Habermann și la Cine Gold. Sloganul ediției este „Make Films, Not War”, un răspuns al organizatorilor față de războiul din Ucraina și un îndemn la creație, nu la distrugere.

04
/07
/22

Prezentarea filmului “R.M.N.” (2022) cu participarea regizorului Cristian Mungiu, proiecţia unei versiuni restaurate a capodoperei “Evanghelia după Matei” (1964), în anul centenarului Pier Paolo Pasolini, şi o dezbatere despre Václav Havel prilejuită de apariţia unui film biografic şi de traducerea în română a unei culegeri de discursuri şi texte ale fostului preşedinte ceh se numără printre evenimentele speciale de la a noua ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 14-17 iulie la Timişoara.

30
/06
/22

Festivalul longeviv și cu tradiție din Piatra Neamț aduce, deja de 14 ani, în fața cinefililor, filme documentare și scurtmetraje create de regizoare și regizori aflați la începutul carierei lor în cinematografie.

24
/06
/22

În sala cinematografului Victoria din Cluj-Napoca, în cadrul secțiunii competiționale a Festivalului Internațional de Film Transilivania (TIFF, 17-26 iunie), este proiectat „The Last Execution“. În prima scenă a filmului, actorul Lars Eidinger, care joacă rolul medicului Werner Teske, se află pe bancheta din spate a unei dube a poliției politice din Germania de Est.

23
/06
/22

Sâmbătă, 25 iunie, Asociațiile Bloc Zero și MaiMultVerde organizează o seară de film pentru toate vârstele pe insula de pe Lacul Morii, dublată de un picnic comunitar și o discuție despre reamenajarea sustenabilă a spațiilor verzi din București.

22
/06
/22

„Elvis“, filmul lui Baz Luhrmann despre cel mai bine vândut cântăreț solo al tuturor timpurilor, e alegerea perfectă pentru entertainment de calitate, în această vară.