Ciudata apariție a lui Lenin, la teatru, la București, pe 25 octombrie
https://www.ziarulmetropolis.ro/ciudata-aparitie-a-lui-lenin-la-teatru-la-bucuresti-pe-25-octombrie/

La exact o sută de ani de la „Marea Revoluţie din Octombrie” (mutată din capriciile calendarelor noi pe 7 noiembrie), în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, la Teatrul Bulandra (sala Ciulei) s-a jucat „Cabaretul Dada” de Matei Vişniec, în regia Ancăi Bradu, producţie a Teatrului „Regina Maria” din Oradea.

Un articol de Andrei Crăciun|26 octombrie 2017

Anul trecut s-a împlinit un secol de când s-a născut la Zurich mișcarea dada. Anul acesta comemorăm un secol de la nașterea brutală a revoluției bolșevice. Era nevoie de o minte ca a lui Matei Vișniec pentru a face demonstrația că între dada și comunism există o subtilă legătură.

Lenin a locuit la Zurich chiar pe aceeași stradă unde se afla și Cabaretul Voltaire, unde Tristan Tzara și cu prietenii lui visau arta dadaistă ca protest (în primul rând ca protest la Europa sinucigașă din timpul Primului Război Mondial).

Matei Vișniec ia timpurile acelea întortochiate și le transferă în acest Cabaret Dada (căruia un critic de specialitate, ceea ce din fericire nu sunt, i-ar putea face o cronică aspră). E multă nebunie la mijloc, nu întotdeauna frumoasă. E multă muzică și mult dans, care se revarsă peste grozavele chestiuni intelectuale care sunt puse sub lupă. E poate prea mult cabaret și prea puțin dada, aici. Să nu fim însă moftangii! (știați, sper, că primul nostru dadaist a fost domnul nostru Ion Luca Caragiale, desigur).

Spectacolul propune și dăruire a actorilor, o regie și o adaptare curajoase, o scenografie intrigantă, decoruri complexe – e, deci, un spectacol în toată regula, așadar un efort colectiv de da o operă de artă.

Se povestește că, văzându-l, Matei Vișniec s-a declarat foarte mulțumit și a plecat de la teatrul din Oradea cu o reînnoită speranță în oameni. N-am ajuns până acolo, dar cu ceva amintiri tot am plecat, la rândul meu, acasă.

Unu: i-am văzut pe Lenin și pe Stalin caricaturizați într-o sală de teatru plină pe jumătate de tineri care nu s-au născut în Republica Socialistă România. Leninul lui Vișniec – dadaist și el, în felul lui – e grotesc, e teribil, e amuzant. Deci e un Lenin care a suportat nuanțe.

Doi: o scenă puternică e aceea a tinerilor care pleacă la război cu numele lor scrise de ei înșiși pe cruci. Crucile trebuie înfipte dintr-o singură încercare în pământul sfânt al patriei.

Trei: o paradă a ismelor care trebuie disprețuite și huiduite și scuipate de orice dadaist care se respectă, începând cu abjectul realism (tatăl lor) până la ismele la zi.

Patru: o sănătoasă autoironie cu privire la incoerența dramaturgiei în mileniul al III-lea, semn că Matei Vișniec nu și-a pierdut luciditatea și nu s-a îmbătat cu gloria clipei.

Spectaculoasa distribuție din spectacol poate fi consultată aici. Acesteia i se cuvin aplauze.

Lenin a locuit la Zurich chiar pe aceeași stradă unde se afla și Cabaretul Voltaire, unde Tristan Tzara și cu prietenii lui visau arta dadaistă ca protest (în primul rând ca protest la Europa sinucigașă din timpul Primului Război Mondial).

Foto: Remus Toderici



16
/11
/23

Lanțul de cinematografe HAPPY CINEMA, prezent în București, Focșani, Alexandria, Buzău, Vaslui, Botoșani, Bacău și Bistrița, se extinde cu 4 cinematografe noi în țară (București și Slobozia) și unul în Republica Moldova, Chișinău. HAPPY CINEMA, brand cu capital 100% românesc, își consolidează poziția de top ca acoperire în țară.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Începând de vineri spectatorii sunt așteptați undeva în (v)estul sălbatic, în România anului 1944 când cel De-al Doilea Război Mondial se apropie de final. WARBOY spune povestea plină de emoție a unui adolescent care, încercând să salveze cei doi cai ai familiei, pornește într-o călătorie inițiatică, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

14
/11
/23

Documentarul-portret „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒎𝒂̆ 𝒄𝒉𝒆𝒂𝒎𝒂̆ 𝑵𝒐𝒓𝒂, 𝒄𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒖 𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏” (regie: Carla-Maria Teaha), care o aduce în prim-plan pe una dintre cele mai iubite scriitoare din România, se vede, începând de astăzi, în cinematografele din România, distribuit de Bad Unicorn.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

13
/11
/23

Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, tată şi fiică, merg înainte cu ediția din acest an a Turneului Național Vioara lui Enescu la sate, în comuna Petriș, județul Arad (17 noiembrie, ora 12.30), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie, ora 19), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie, ora 19), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie, ora 19).

13
/11
/23

Bucharest Best Comedy Film Festival și-a ales filmul câștigător dintre cele 10 participante în competiție. Marele câștigător este o comedie venită direct din Peru pe marile ecrane din România. Surori vitrege a fost ales în unanimitate de către juriul festivalului, cucerind imediat și publicul participant la Gala de închidere, când a fost anunțat drept marele câștigător.