Ciudata apariție a lui Lenin, la teatru, la București, pe 25 octombrie
https://www.ziarulmetropolis.ro/ciudata-aparitie-a-lui-lenin-la-teatru-la-bucuresti-pe-25-octombrie/

La exact o sută de ani de la „Marea Revoluţie din Octombrie” (mutată din capriciile calendarelor noi pe 7 noiembrie), în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, la Teatrul Bulandra (sala Ciulei) s-a jucat „Cabaretul Dada” de Matei Vişniec, în regia Ancăi Bradu, producţie a Teatrului „Regina Maria” din Oradea.

Un articol de Andrei Crăciun|26 octombrie 2017

Anul trecut s-a împlinit un secol de când s-a născut la Zurich mișcarea dada. Anul acesta comemorăm un secol de la nașterea brutală a revoluției bolșevice. Era nevoie de o minte ca a lui Matei Vișniec pentru a face demonstrația că între dada și comunism există o subtilă legătură.

Lenin a locuit la Zurich chiar pe aceeași stradă unde se afla și Cabaretul Voltaire, unde Tristan Tzara și cu prietenii lui visau arta dadaistă ca protest (în primul rând ca protest la Europa sinucigașă din timpul Primului Război Mondial).

Matei Vișniec ia timpurile acelea întortochiate și le transferă în acest Cabaret Dada (căruia un critic de specialitate, ceea ce din fericire nu sunt, i-ar putea face o cronică aspră). E multă nebunie la mijloc, nu întotdeauna frumoasă. E multă muzică și mult dans, care se revarsă peste grozavele chestiuni intelectuale care sunt puse sub lupă. E poate prea mult cabaret și prea puțin dada, aici. Să nu fim însă moftangii! (știați, sper, că primul nostru dadaist a fost domnul nostru Ion Luca Caragiale, desigur).

Spectacolul propune și dăruire a actorilor, o regie și o adaptare curajoase, o scenografie intrigantă, decoruri complexe – e, deci, un spectacol în toată regula, așadar un efort colectiv de da o operă de artă.

Se povestește că, văzându-l, Matei Vișniec s-a declarat foarte mulțumit și a plecat de la teatrul din Oradea cu o reînnoită speranță în oameni. N-am ajuns până acolo, dar cu ceva amintiri tot am plecat, la rândul meu, acasă.

Unu: i-am văzut pe Lenin și pe Stalin caricaturizați într-o sală de teatru plină pe jumătate de tineri care nu s-au născut în Republica Socialistă România. Leninul lui Vișniec – dadaist și el, în felul lui – e grotesc, e teribil, e amuzant. Deci e un Lenin care a suportat nuanțe.

Doi: o scenă puternică e aceea a tinerilor care pleacă la război cu numele lor scrise de ei înșiși pe cruci. Crucile trebuie înfipte dintr-o singură încercare în pământul sfânt al patriei.

Trei: o paradă a ismelor care trebuie disprețuite și huiduite și scuipate de orice dadaist care se respectă, începând cu abjectul realism (tatăl lor) până la ismele la zi.

Patru: o sănătoasă autoironie cu privire la incoerența dramaturgiei în mileniul al III-lea, semn că Matei Vișniec nu și-a pierdut luciditatea și nu s-a îmbătat cu gloria clipei.

Spectaculoasa distribuție din spectacol poate fi consultată aici. Acesteia i se cuvin aplauze.

Lenin a locuit la Zurich chiar pe aceeași stradă unde se afla și Cabaretul Voltaire, unde Tristan Tzara și cu prietenii lui visau arta dadaistă ca protest (în primul rând ca protest la Europa sinucigașă din timpul Primului Război Mondial).

Foto: Remus Toderici



09
/12
/15

„Cu adevărat unic, fabulos şi acid”, romanul scriitorului și muzicianului american de origine iraniană Ali Eskandarian, Anii de aur, a apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”. Anii de aur a apărut în Statele Unite după moartea tragică a autorului şi a cunoscut un succes instantaneu.

08
/12
/15

Actorii Luminiţa Gheorghiu şi Victor Rebengiuc, regizorul Stere Gulea şi directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile au vorbit luni seară, la Teatrul Act, despre „Moromeţii”, celebrul film ai cărui autori principali au fost, despre o posibilă continuare şi despre starea actuală a cinematografiei române.

08
/12
/15

Pufosul oraş Bulgăreşti se pregăteşte de sărbătoare şi, în fiecare casă, bulgăraşii servesc turtă dulce la masă. Vine Crăciunul şi parfumul de ciocolată caldă se simte la fiecare pas. Dar e cineva care se ţine de nas. N-are brad, steluţe sau beteală, nu ştie colinde şi nici artificii nu aprinde! E Sticluş Căpcăunul şi e aproape-aproape să strice Crăciunul!

08
/12
/15

Doi artişti români care au stârnit aprecierea deopotrivă a publicului român, cât şi a celui de peste hotare – dirijorul CRISTIAN MĂCELARU şi pianistul HORIA MIHAIL – se întâlnesc pe scena Sălii Radio, vineri, 11 decembrie (19.00), într-un eveniment în care iubitorii muzicii pot asculta și unul dintre emoționantele concerte semnate de compozitorul rus Serghei Rachmaninov, considerat ultimul mare compozitor romantic.

08
/12
/15

O seară de lectură, organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului avangardist Gellu Naum, va avea loc miercuri, de la ora 19.00, la Café Verona din Bucureşti.

08
/12
/15

“Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal. Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.” - Dan C. Mihăilescu a anunţat, pe site-ul său, "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea", pe care a prezentat-o timp de 16 ani, la Pro TV.

07
/12
/15

Am văzut la Sala Nouă a Teatrului de Comedie, lângă Templul Coral din București, într-o seară de noiembrie spectacolul “Cea mai puternică”, un spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru, pe un text de August Strindberg (1849-1912), cel mai faimos dramaturg suedez.

07
/12
/15

Lungmetrajul "Brâncuşi din eternitate", de Adrian Popovici, cu Claudiu Bleonţ, Vlad Rădescu, Alexandru Potocean, Iulia Verdeş, Andra Negulescu şi Ioan Andrei Ionescu, va fi prezentat criticilor de film şi membrilor British Academy of Film and Television Arts (BAFTA), la New York şi la Londra.

07
/12
/15

Casa de producție a TVR continuă seria montărilor din dramaturgia contemporană cu această preluare a spectacolului „Gardenia” de Elżbieta Chowaniec, în regia lui Koltai M. Gábor, un tânăr regizor din Budapesta. Patru generații de femei, de aici, din apropiata Cracovia, Polonia, Europa Centrală. O felie de istorie central-europeană; cincizeci de ani infernali, cu vise ce răbufnesc și se sting din nou și din nou, rupturi, ciocniri, înălțări și hemoragii. Un destin transmis de la o generație la alta, printr-o ramură feminină particulară, ca într-o tragedie greacă.