Corina Oproae, poetă: „Pentru mine, Bucureștiul este un oraș literar”
https://www.ziarulmetropolis.ro/corina-oproae-poeta-pentru-mine-bucurestiul-este-un-oras-literar/

INTERVIU Corina Oproae este din Ardeal, dar locuieşte de douăzeci de ani în Barcelona. Scrie poezie în limba spaniolă. Și va fi pe scena Festivalului Internaţional de Poezie de la Bucureşti. Joi, 17 mai, de la orele 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, pe Calea Victoriei, la numărul 88.

Un articol de Andrei Crăciun|16 mai 2018

Corina, care vine la București ca poetă de limbă spaniolă, va citi alături de poeți și poete din Brazilia, Columbia, Cuba, Grecia, Franța, Honduras, Italia, Mexic, Peru sau Portugalia.

Corina Oproae, ia spune-ne dumneata nouă, cititorilor, cine ești și cu ce te ocupi? Cum se face că te avem la București la Festivalul Internațional de Poezie, când dumneata îți scrii opera în spaniolă și ți-o traduci în catalană, dacă nu comit o regretabilă greșeală.
Este pe jumătate inexactă afirmația ta. Da, scriu în spaniolă, dar pentru moment nu mi-am tradus poezia în catalană. Am făcut-o în română totuși, deși mai mult decât o traducere, este o rescriere. Încerc să îți răspund foarte pe scurt la întrebare. Locuiesc la Barcelona de mai bine de douăzeci de ani. Sunt profesoară de engleză la un liceu, traduc, mai mult poezie decât proză, din română în catalană sau în spaniolă, și scriu poezie în spaniolă. Țin și un curs de poezie la atelierul de creație literară din Barcelona, Laboratori de lletres. Totuși, cred că nimeni nu poate învăța să fie poet. Aceste cursuri, în Spania, cred că au aceeași funcție pe care o au cenaclurile literare în România. La Festivalul Internațional de Poezie de la București am fost invitată de către Muzeul Literaturii Române, la sugestia poetului și traducătorului Dinu Flămând. Este foarte important pentru mine să fiu prezentă în România și ca poetă. Am fost invitată anul trecut la festivaluri de poezie de la Iași și de la Cluj. Am astfel ocazia de a fi la zi cu ceea ce se scrie în țara mea de origine, în limba mea natală. Și în același timp este un sentiment foarte ciudat să revin în România, de data asta la București, ca poetă într-o altă limbă.

Spaniolii și catalanii ce spun de poezia dumitale? Te-au primit bine? Ți-au făcut elogii? Te-au trecut cu vederea? Cum e?
Prima mea carte de poeme am publicat-o relativ târziu, la o editură independentă din Barcelona, La Garúa Libros, și a avut succes aș spune, în Catalonia, unde eram deja relativ cunoscută ca traducătoare de poezie. În restul Spaniei, pur și simplu nu știu ce să spun. Dacă aș spune că a fost trecută cu vederea, nu aș avea dreptate. Cred că a fost apreciată de anumite persoane din lumea poetică spaniolă și asta a fost pentru mine un motiv suficient de a ști că sunt pe un drum bun. A doua mea carte de poeme, Intermitențe, tocmai am publicat-o la o editură de la Madrid, Sabina Editorial. Aștept să văd care va fi soarta ei. Oricum elogiile sau buna primire nu sunt barometrul meu în ceea ce privește scrisul.

Prima dumitale carte (sper să nu greșesc) – O mie și una de morți – a apărut la Școala Ardeleană la Cluj. Ecouri dinspre Ardeal cu privire la poezia ta?
Da, tocmai a apărut O mie și una de morți, o traducere-rescriere a mea și cu o prefață scrisă de Dinu Flămând. Cred că poezia mea își are originea într-un mic sat din Ardeal, unde îmi petreceam trei luni de vară în fiecare an. Nimic nu poate fi mai poetic decât acel loc, decât amintirea acelui loc. Cred că toată forța mea vine de acolo, și nu exagerez. Chiar dacă scriu într-o altă limbă, spațiul transilvan este un fel de centru al lumii mele poetice.

De câți ani ai nu ai mai fost în capitala țării noastre? Cum crezi că o vei găsi? Ce așteptări ai de la bietul nostru București?
Cred că n-am mai văzut Bucureștiul de mai mult de douăzeci de ani. Pentru mine, Bucureștiul este un oraș literar, orașul lui Mircea Cărtărescu, marele nostru scriitor care, cum spunea criticul literar catalan Sam Abrams, bun cunoscător al literaturii române, a reușit prin opera sa să plaseze Bucureștiul pe mapa marilor orașe literare, așa cum a făcut-o Joyce, de pildă cu Dublin. Mă aștept la un București plin de literatură și de poezie, de o bună doză de suprarealism și de frumusețe amestecată cu gustul amar pe care l-au lăsat în oameni și în locuri atâția ani de comunism. Prea mulți ani!

Te-am cunoscut în cadrul CELA, un frumos program european care se îndeletnicește cu construirea de poduri între diferite literaturi de pe bătrânul nostru continent, lucru imposibil fără traducători. Dumneata ai tălmăcit pentru publicul de limbă spaniolă (dar și pentru cel de limbă catalană) diferiți mari autori români. Care e traducerea la care ții cel mai mult din opera dumitale?
CELA! O echipă de oameni minunați. Eu încerc să contribui la construirea unui pod trainic între literatura română și cea spaniolă. Participă trei autori din România: Anna Kalimar, Cătălin Pavel și tu însuți. Cum spuneam înainte, am tradus până acum din română în catalană. Catalana, ca și româna, este o limbă mică, și limbile mici au nevoie de noi pentru a avea o viață prelungă și sănătoasă. Am tradus în catalană Poemele luminii ale lui Lucian Blaga, o antologie din poezia lui Marin Sorescu (în co-traducere), Patria mea A4 și Spaima de literatură ale Anei Blandiana, ceva din Norman Manea. În spaniolă tocmai s-a publicat Athanor, cartea lui Gellu Naum. Inclusiv am îndrăznit să traduc din engleză în catalană, o minunată poetă americană, Mary Oliver. Traducerea în catalană la care țin foarte mult este Patria mea A4 a Anei Blandiana. Prima dată când am citit cartea, am simțit nevoia de a o traduce, de a o citi în profunzime. În fond asta este traducerea. Când am terminat lectura aceasta atât de personală, am prezentat-o la unul dintre cele mai prestigioase premii de traducere poetică de la Barcelona, premiul Jordi Domenech. Traducerea a fost distinsă cu acest premiu în 2015, iar acum am onoarea să fac parte din juriul acestui premiu.

Ce planuri ai cu viitorul tău poetic? Rămâi doar poetă, se poate trăi doar din poezie, fie și în Barcelona unde te-ai stabilit (și bine ai făcut) acum două decenii?
Îmi câștig existența predând limba engleză tinerilor catalani. Eu am terminat filologie engleză și spaniolă la Cluj. Poezie sper că voi scrie în continuare. Întotdeauna când scriu un poem am o teamă teribilă că nu voi mai scrie altul niciodată. Acum o să încerc să public un al treilea volum de poezie, Exerciții de alteritate. Îmi rezerv dreptul de a-i schimba titlul! Am o anumită tendință spre eclectism. Sper că voi publica în curând un volum de proză la care lucrez de câtva timp. De asemenea, mă lupt să traduc Luceafărul în catalană, în toamnă voi publica o traducere din poezia lui Dinu Flămând și aș vrea să fac o antologie de poete românce. Și multe altele…

Pentru mine, Bucureștiul este orașul lui Mircea Cărtărescu, marele nostru scriitor care, cum spunea criticul literar catalan Sam Abrams, bun cunoscător al literaturii române, a reușit prin opera sa să plaseze Bucureștiul pe mapa marilor orașe literare, așa cum a făcut-o Joyce, de pildă cu Dublin. Mă aștept la un București plin de literatură și de poezie, de o bună doză de suprarealism și de frumusețe amestecată cu gustul amar pe care l-au lăsat în oameni și în locuri atâția ani de comunism. Prea mulți ani! (Corina Oproae, poetă)

Foto: Festivalul Internațional de Carte Transilvania



11
/11
/20

Autobiografia actriței Maia Morgenstern, „Nu sunt eu”, a apărut la Editura Litera și le oferă cititorilor o incursiune fascinantă în viața uneia dintre cele mai iubite artiste din România.

10
/11
/20

„O scurtă eternitate”, cel mai recent volum semnat de Pascal Bruckner, este o filosofie a longevității bazată nu pe resemnare, ci pe curaj. O reinventare spectaculoasă a modului nostru de viață.

06
/11
/20

„Bine ai venit în America!” de Linda Boström Knausgård, „Wuhan. Jurnal dintr-un oraș în carantină” de Fang Fang și „Zâmbește” de Roddy Doyle sunt trei dintre cărțile pe care vi le recomandăm în această lună. Două romane a căror acțiune are pe fundal orașul Napoli completează lista.

06
/11
/20

Editura Nemira lansează autobiografia legendarului muzician Carlos Santana – Tonul universal, în colecția Yorick de arte ale spectacolului, tradusă de Mihaela Ioncelescu. În 1967, la San Francisco, după doar câteva săptămâni de la Vara Iubirii, un tânăr chitarist mexican urcă pe scenă la Fillmore Auditorium și cântă un solo de neuitat. Doi ani mai târziu, după un concert legendar la Woodstock, întreaga lume îl știe pe Carlos Santana.

04
/11
/20

La finalul acestei săptămâni, Editura Pandora M le dă întâlnire online cititorilor cu scriitorii Marius Chivu și Bogdan-Alexandru Stănescu, într-un dialog în „VERSIUNE NEEDITATĂ”, față în față, în cadrul căruia cei doi invitați vor vorbi cu franchețe despre literatură, despre povești și zeii lor, despre supraviețuire prin literatură și despre supraviețuirea literaturii în „vremea holerei”.

01
/11
/20

Boualem Sansal se întoarce în librăriile din România cu o distopie-avertisment despre extremismul religios și pericolul pe care el îl reprezintă la adresa libertății.

30
/10
/20

Editura Art a publicat în această toamnă, într-o nouă ediție, a III-a, romanul „Preaiubita”, al americancei Toni Morrison, deținătoare a Premiului Pulitzer pentru Ficțiune și a Premiului Nobel pentru Literatură. O carte de o forță ieșită din comun, semnată de una dintre cele mai mari scriitoare din toate timpurile.

29
/10
/20

În această toamnă, Editura Humanitas Fiction a publicat, în colecția „Raftul Denisei”, prima ediție a romanului „Istoria apelor” de Maja Lunde, autoarea bestsellerului „Isoria albinelor”. Vă invităm să parcurgeți un fragment din noua carte. în centrul căreia regăsim natura și complexitatea spiritului uman!

26
/10
/20

„Arcașul fără arc. Poveşti, pilde și vorbe de duh din China, Japonia și Coreea alese, traduse și prefațate de Ștefan Liiceanu” este un volum captivant despre Asia Orientală, apărut în această lună la Editura Humanitas, din care vă oferim o povestire în exclusivitate. Ediția include ilustrații de Mihail Coșulețu.

26
/10
/20

Pentru lecturile din serile lungi de toamnă, vă propunem un roman nominalizat la Premiul Strega 2019, recent apărut și în limba română, la Editura Polirom: „Adio, fantasme”, de Nadia Terranova (traducere din italiană de Cerasela Barbone).

22
/10
/20

Asociația Culturală Control N a lansat în această săptămână prima ediție a programului educațional De Trei Ori (Poveste. Monolog. Scenariu) – ateliere de autocunoaștere prin scris, care se va desfășura în perioada 19 octombrie – 6 noiembrie, în varianta online, cu 30 de elevi din clasele a VI-a și a VII-a din trei școli bucureștene: Școala Gimnazială Nr. 197, Școala Gimnazială Nr. 169 și Școala Gimnazială “Sfinții Constantin și Elena”.

09
/10
/20

Curtea Veche Publishing a lansat volumul „Splendidul mistreț” de Péter Demény. Un poem în proză învăluit într-o atmosferă de basm, o lectură inedită într-un format de buzunar, potrivit pentru orice iubitor de literatură.

08
/10
/20

Romanele „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood și „Oameni anxioși” de Fredrik Backman, din colecția „musai” a Editurii Art, și autobiografia lui Elton John, recent apărută în limba română la Editura Publica, sunt trei dintre recomandările de lectură pe care vi le propunem în această lună.