Corneliu Coposu – lecția de demnitate
https://www.ziarulmetropolis.ro/corneliu-coposu-lectia-de-demnitate/

Numit de Petre Țuţea „ultimul senior al României”, Corneliu Coposu (1914 – 1995) a fost unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai perioadei postrevoluţionare. „În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viaţa mea. Dacă această idee va triumfa, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare”, declara Seniorul PNȚCD, în anii ’90.

Un articol de Liliana Matei|7 decembrie 2014

Volumul „Corneliu Coposu 163 de vorbe memorabile”, apărut la Editura Vremea (parafrazând cartea lui Petre Țuțea, de la Editura Humanitas), este antologat și prefațat de Marius Ghilezan. „A făcut întotdeauna abstracție de interesul personal și a disprețuit veleitățile și vanitățile curente. Modestia lui era fermă, cuvântul lui, angajant. Era un domn înalt, un om de idei, cuvintele lui aveau prozodie, adevărate cantilene, un veritabil aristocrat al spiritului. Fiindcă în acte și pe cruci trebuia să aibă un nume, i s-a spus Corneliu Coposu”, nota Marius Ghilezan, în prefață.

Cartea conține o serie de explicații și de învățăminte lăsate de Corneliu Coposu. Mai jos sunt câteva dintre ele:

Modestie

„Dezinteresul meu legat de onorurile și demnitățile publice și față de acumularea de avere îmi dă o independență care mă face să fiu foarte obiectiv în raporturile cu oamenii.”

„Aș fi putut să mă așez pe o adunare de bani, am avut condiții, dar nu m-au interesat. Cred că sunt cel mai sărac om din România, neavând nici un metru pătrat de pământ, neavând nici o acțiune, neavând nici o casă proprie și nici un fel de proprietate. Așa că nu o să am probleme testamentare pentru că nu am ce testa.”

Libertate

„Libertatea cea adevărată este transpunerea pe plan politic a nevoii bilologice de mișcare.”

„Omul este răspunzător față de propria lui conștiință, deci față de Dumnezeu.”

„Dreptul de a face ce vrei între hotarele legii, fără constrângere din afară sau de a nu face ceea ce este contrar convingerilor tale se cheamă libertate.”

163vorbe

Corupție

„Vedem câteodată pe estrada solemnității câte un zero care flutură, fără pudoare, banii țării.”

Destin

„Mi-am făcut un examen de conștiință. Am trecut în revistă toate suferințele și mizeriile prin care am trecut de-a lungul pușcăriilor, a anilor de detenție, a persecuțiilor post-penitenciare. Dacă ar fi să aleg, aș opta pentru același destin. Cred că destinele noastre sunt scrise dinainte. Eu nu sunt fatalist, dar, dacă mi s-ar ridica în față aceleași alternative, ceea ce aș alege ar fi tot trecutul pe care l-am trăit și pe care l-aș repeta cu seninătate.”

„Nu are pereche zbuciumul unui om care vede, la apusul vieții, că sunt străine cărările pe care le-a străbătut.”

Morală

„Marile caractere se formează în Opoziție.”

„Nu poate exista o politică veritabilă fără consecvență și moralitate.”

Dictatură

„Deceniile de comunism au făcut mai mult rău României decât au provocat cele două războaie mondiale la un loc, întrucât acestea nu i-au denaturat spiritualitatea.”

„Astăzi se calcă în picioare drepturile omului în numele libertății. În numele libertății se înscenează culpe, se falsifică documente, se reabilitează nărăviziții trotuarului politic. Și tot în numele libertății se sparg capete, se mută fălci incomode, se trag salve din arme cu repetiție și se trimit în pușcărie cetățeni nevinovați.”

Dragostea

„Religia creștină este întemeiată pe dragoste. Din păcate, reprezintă virtutea cel mai puțin practicată de români.”

„În pușcăriile comuniste, oamenii care alunecau pe povârnișul disperării erau salvați de o serie de preoți aproape de sfințenie.”

Suferința

„Față de sacrificiile pe care le-au făcut eroii, bieții noștri ani de pușcărie contează prea puțin.”

„Pușcăria este un exercițiu pentru a-ți antrena răbdarea.”

„În cei șapte ani de izolare totală, pe lângă credința în Dumnezeu și încrederea fermă în dreptatea cauzei pentru care sufeream ororile temnițelor, poezia a fost o adevărată hrană spirituală.”

Istorie

„Nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei. Prin aceștia, neamurile sunt veșnice.”

„Cine uită trecutul, merită să-l repete.”

Carte

„O carte bună o citești cu teama de a nu frânge, la mijloc, gingășia unei impresii. Cu grija cu care împărtășești o floare de păpădie.”

Politică

„La noi se confundă noțiunea de a nu face politică cu noțiunea de a nu face parte dintr-un partid. Nu trebuie să faci parte dintr-un partid ca să faci politică.”

Sport

„În țara românească se face politică din sport și sport din politică.”

Societate

„Românul este fatalist și se teme de schimbare. Nu este obișnuit să riște pentru o viață mai bună.”

„Intelectualitatea nu este o calitate dobândită exclusiv pe băncile universităților, ci mai degrabă o aplecare a minții către analiza existenței.”

Viziune

„Cred că pentru tânăra generație de azi, cel mai important lucru pentru a înțelege trecutul este să i se ofere pilda unui prezent mai bun.”

„În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viața mea. Dacă această idee va triumfa și dacă ea este îmbrățișată de prietenii mei și de opinia publică, apariția sau dispariția mea sunt secundare. Totul este să supraviețuiască o atitudine. Dacă aceasta va triumfa, dispariția mea nu mai e semnificativă.”

Foto: www.corneliu-coposu.ro

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.

13
/07
/22

La Curtea Veche Publishing se află în pregătire prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean - „Volodimir Zelenski. În mintea unui erou” de Régis Genté și Stéphane Siohan.