Cu ochii închişi, pe muzica lui Wagner
https://www.ziarulmetropolis.ro/cu-ochii-inchisi-pe-muzica-lui-wagner/

Un spectacol de operă e o plăcere rafinată, şi – când e vorba de Wagner – foarte rară. O plăcere pe care o poţi avea anul acesta la Opera Naţională Bucureşti.

Un articol de Adina Scorţescu|11 mai 2013

În stagiunea aceasta ai ocazia să-l descoperi pe Wagner, live, pentru că Opera Națională București îi aniversează bicentenarul nașterii. În formulă de concert, opera Tannhäuser a fost prezentată la sfârșitul lunii trecute,  sub bagheta lui Cristian Mandeal.  

Rar ai ocazia să asiști la un spectacol mai plictisitor – din punct de vedere vizual – decât o operă în concert, în care soliștii stau în picioare, în fața stativului pe care e pusă partitura; sau pe scaune, atunci când nu cântă. Însă, dacă treci peste inconvenientul vizual (câteodată te ajută și proiecțiile video, care sugerează spațiile abstracte, ca de exemplu peștera zeiței Venus), ai șansa de a te întâlni cu o creație muzicală care n-o să te lase indiferent.

Primele acorduri din Tannhäuser s-ar putea să-ți sune cunoscut.

Povestea se desfășoară în trei acte. Și, în cazul operei – spre deosebire de cărți sau filme – e bine s-o știi dinainte, ca să nu fii forțat să-ți ții privirea agățată de ecranul de deasupra scenei, care îți furnizează traducerea replicilor. Wagner probabil că n-ar fi ridicat din sprâncene la auzul cuvântului „replici“ (în loc de „arii“), pentru că vedea opera ca pe un gen dramatic complet, în care textul, decorurile, soliștii, corul și orchestra sunt la fel de importante.

În Tannhäuser, eroul principal (care dă și numele operei), un cavaler din Germania medievală (prezentată ca fiind profund religioasă) este condamnat de societate pentru că a cunoscut dragostea impură, carnală, a zeiței Venus. Se duce la Roma, ca să-și ispășească păcatele, însă Papa nu-l iartă. Dar sacrificiul iubitei sale, Elisabeth (care se roagă la Divinitate și, la final, moare) reușește să facă acest miracol.

Povestea e mai complexă (cu declamații de iubire, remușcări, îndoieli, concurs de cântece organizat în castelul din Wartburg) și orchestra punctează, sugerează, învăluie, pe tot parcursul ei (aproape patru ore, cu tot cu pauzele dintre acte). E important de știut că Wagner – spre deosebire de majoritatea compozitorilor de operă, care compun doar muzica – a realizat și libretul. S-a inspirat din povești medievale și din măreția castelului Wartburg, pe lângă care a trecut în 1842, când se întorcea, decepționat, de la Paris.

Personajul Tannhäuser a existat cu adevărat: A fost poet cavaler și pelerin – minnesänger – dintre cei care, în secolul al XIII-lea, colindau pe la curțile princiare germane. A călătorit în Franța, Italia și a luat parte la o cruciadă. De la el au rămas poezii cu note de senzualitate.

Castelul din Wartburg, una dintre sursele de inspirație pentru Tannhäuser

Opera lui Wagner nu e o experiență la îndemână – e complexă, lungă, obositoare (pentru public, dar mai ales pentru soliști. Efortul vocal la care sunt supuși eroii principali este atât de mare, încât doar câțiva indivizi dintr-o generație reușesc să facă roluri wagneriene). Îți cere multă atenție, dar îți și oferă pe măsură – o muzică ce pare fără sfârșit, în care inflexiunile vocii se contopesc cu sunetele orchestrei. Nu se întâmplă mare lucru pe scenă? Nu-i nimic, închide ochii și lasă-te invadat de muzică.

Info

Tannhäuser, de Richard Wagner

Dirijor: Cristian Mandeal

Maestru de cor: Stelian Olariu

Scenografie, light design și video design: Adriana Urmuzescu

Din distribuția de pe 26 aprilie: Marius Vlad Budoiu (Tannhäuser), Iulia Isaev (Elisabeth), Antonela Bârnat (Venus), Horia Sandu (Hermann)

Foto: Alexandru Constantinescu, Wikipedia

05
/05
/22

Peste 100 de tineri muzicieni din 32 de țări s-au înscris la a XVIII-a ediție a Concursului Internațional George Enescu la cele patru secțiuni dedicate: violoncel, vioară, pian și compoziție. Concurenții declarați eligibili prin respectarea condițiilor impuse de regulament vor participa la etapa online. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în Semifinală.

03
/05
/22

Pe 12 și 13 mai, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Valentin Doni, prezintă publicului „În lumina evocării-George Enescu” de Ulpiu Vlad, „Fantezia scoţiană, în mi bemol major, pentru vioară şi orchestră, op. 46” de Max Bruch, cu violonistul Gabriel Croitoru în ipostază solistică, și „Variaţiunile Enigma, op. 36” de Edward Elgar.

02
/05
/22

Duminică, 8 mai 2022, la ora 19.00, pe scena Ateneului Român, în cadrul CellEAST Festival 2022, va avea loc un recital susținut de profesorii invitați în cadrul festivalului și la cursurile de măiestrie Future CellEAST și MiniCellos, violonceliștii Andrei Ioniță, Denis Severin, Valentin Răduțiu, Răzvan Suma, Ștefan Cazacu, Mircea Marian, Marin Cazacu, Atanas Krastev, Dragan […]

20
/04
/22

EUROPAfest deschide ediția cu nr. 29 în prima zi din iulie cu un eveniment de excepție Opening Gala Concert. Protagoniștii serii vor fi PETER AUTSCHBACH - chitară și SAMIRA SAYGILI – voce, câștigătorii „Deutscher Rock und Pop Preis“, eveniment considerat Oscarul muzical al Europei. Alături de artiștii germani vor evolua trupe din SUA și Italia.

18
/04
/22

În cadrul celebrării a 30 de ani de relații diplomatice între Republica Kazahstan și România, în data de 3 mai 2022, ora 19:00, va avea loc pe scena Operei Naționale București concertul „Muzica Marii Stepe – Uly Dala Sazy” susținut de către Orchestra Academică de Stat Folclor și Etnografie "Otyrar Sazy", cu suportul Ambasadei Republicii Kazahstan în România.

18
/04
/22

Așa cum și-au obișnuit publicul meloman, Orchestrele și Corurile Radio România propun în fiecare an, în apropierea Paștelui, un concert deosebit cu un repertoriu axat în special pe o tematică religioasă, o seară muzicală a cărei emoție este o pregătire în sine pentru sărbătoarea pascală.

18
/04
/22

Săptămâna viitoare, vă invităm să urmăriți spectacolele de operă „Cavalleria Rusticana & Pagliacci” de Pietro Mascagni și Ruggero Leoncavallo, „Norma” de Vincenzo Bellini, recitalul de foaier „Note de primăvară” și spectacolul de balet „Giselle” de Adolphe Charles Adam, toate făcând parte din repertoriul actual al operei bucureștene.

18
/04
/22

Centrul Național de Artă “Tinerimea Română” invită publicul în zilele de 5 și 6 mai de la ora 19.00 la Sala Mare a Palatului Național al Copiilor din București la o întâlnire de sărbătoare cu obiceiul, muzica, dansul și autenticul costum tradițional românesc, ansamblul folcloric “Cununa Carpaților”având ca invitaţi și viitorii performeri ale spectaculoaselor dansuri românești, elevi ai liceului de coregrafie Floria Capsali din București.