Cu ochii închişi, pe muzica lui Wagner
https://www.ziarulmetropolis.ro/cu-ochii-inchisi-pe-muzica-lui-wagner/

Un spectacol de operă e o plăcere rafinată, şi – când e vorba de Wagner – foarte rară. O plăcere pe care o poţi avea anul acesta la Opera Naţională Bucureşti.

Un articol de Adina Scorţescu|11 mai 2013

În stagiunea aceasta ai ocazia să-l descoperi pe Wagner, live, pentru că Opera Națională București îi aniversează bicentenarul nașterii. În formulă de concert, opera Tannhäuser a fost prezentată la sfârșitul lunii trecute,  sub bagheta lui Cristian Mandeal.  

Rar ai ocazia să asiști la un spectacol mai plictisitor – din punct de vedere vizual – decât o operă în concert, în care soliștii stau în picioare, în fața stativului pe care e pusă partitura; sau pe scaune, atunci când nu cântă. Însă, dacă treci peste inconvenientul vizual (câteodată te ajută și proiecțiile video, care sugerează spațiile abstracte, ca de exemplu peștera zeiței Venus), ai șansa de a te întâlni cu o creație muzicală care n-o să te lase indiferent.

Primele acorduri din Tannhäuser s-ar putea să-ți sune cunoscut.

Povestea se desfășoară în trei acte. Și, în cazul operei – spre deosebire de cărți sau filme – e bine s-o știi dinainte, ca să nu fii forțat să-ți ții privirea agățată de ecranul de deasupra scenei, care îți furnizează traducerea replicilor. Wagner probabil că n-ar fi ridicat din sprâncene la auzul cuvântului „replici“ (în loc de „arii“), pentru că vedea opera ca pe un gen dramatic complet, în care textul, decorurile, soliștii, corul și orchestra sunt la fel de importante.

În Tannhäuser, eroul principal (care dă și numele operei), un cavaler din Germania medievală (prezentată ca fiind profund religioasă) este condamnat de societate pentru că a cunoscut dragostea impură, carnală, a zeiței Venus. Se duce la Roma, ca să-și ispășească păcatele, însă Papa nu-l iartă. Dar sacrificiul iubitei sale, Elisabeth (care se roagă la Divinitate și, la final, moare) reușește să facă acest miracol.

Povestea e mai complexă (cu declamații de iubire, remușcări, îndoieli, concurs de cântece organizat în castelul din Wartburg) și orchestra punctează, sugerează, învăluie, pe tot parcursul ei (aproape patru ore, cu tot cu pauzele dintre acte). E important de știut că Wagner – spre deosebire de majoritatea compozitorilor de operă, care compun doar muzica – a realizat și libretul. S-a inspirat din povești medievale și din măreția castelului Wartburg, pe lângă care a trecut în 1842, când se întorcea, decepționat, de la Paris.

Personajul Tannhäuser a existat cu adevărat: A fost poet cavaler și pelerin – minnesänger – dintre cei care, în secolul al XIII-lea, colindau pe la curțile princiare germane. A călătorit în Franța, Italia și a luat parte la o cruciadă. De la el au rămas poezii cu note de senzualitate.

Castelul din Wartburg, una dintre sursele de inspirație pentru Tannhäuser

Opera lui Wagner nu e o experiență la îndemână – e complexă, lungă, obositoare (pentru public, dar mai ales pentru soliști. Efortul vocal la care sunt supuși eroii principali este atât de mare, încât doar câțiva indivizi dintr-o generație reușesc să facă roluri wagneriene). Îți cere multă atenție, dar îți și oferă pe măsură – o muzică ce pare fără sfârșit, în care inflexiunile vocii se contopesc cu sunetele orchestrei. Nu se întâmplă mare lucru pe scenă? Nu-i nimic, închide ochii și lasă-te invadat de muzică.

Info

Tannhäuser, de Richard Wagner

Dirijor: Cristian Mandeal

Maestru de cor: Stelian Olariu

Scenografie, light design și video design: Adriana Urmuzescu

Din distribuția de pe 26 aprilie: Marius Vlad Budoiu (Tannhäuser), Iulia Isaev (Elisabeth), Antonela Bârnat (Venus), Horia Sandu (Hermann)

Foto: Alexandru Constantinescu, Wikipedia

21
/07
/20

Seara de deschidere cu Violoncellissimo a inaugurat cu succes pe 15 iulie Festivalul Internațional "Vara Magică", care a pus deja în vânzare biletele pentru toate concertele ce se vor desfăşura în fiecare miercuri şi joi, în Curtea Ateneului Român, până pe 27 august. În caz de condiţii meteo nefavorabile, concertele de miercuri şi joi vor fi reprogramate în cursul serii de vineri.

19
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 11 iulie 1937, la doar 38 de ani, murea la Hollywood cel care a marcat fundamental muzica clasică și cea de jazz din secolul XX, George Gershwin. Muzica lui este și astăzi la fel de proaspătă și incitantă ca acum un secol, iar opera „Porgy and Bess” dar și multe cântece ale sale sunt nelipsite din repertoriul actual.

16
/07
/20

Trupa byron revine la Sibiu pe 18 iulie pentru un concert acustic pe terasa Joyme Pub (Calea Dumbrăvii, 28-32). Se vor auzi atât piese de pe cel mai recent album al trupei – „Nouă”, lansat în toamna lui 2019 – dar și cântece pe care n-o să te abții să le fredonezi: „Cu capul în nori”, „Granița-n raniță”, „Masa pentru doi”, „Anima” sau ”Perfect”.

16
/07
/20

Opera Națională București, instituție publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Primăria Sectorului 5 prin Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” au din nou onoarea și bucuria de a fi alături de publicul drag printr-o serie de concerte în aer liber intitulate „Seri de Operă Estivale”. Accesul la concerte se va realiza cu minim o oră înaintea evenimentului, în condiții de siguranță și respectând normele în vigoare în contextul actual al pandemiei cu virusul COVID-19.

02
/07
/20

OAMENII MUZICII Pe 17 iunie 1882 se năștea în Rusia cel care avea să devină marele compozitor modernist și neoclasic al secolului XX, Igor Stravinski (1882-1971). În 89 de ani de viață a fost martorul a două Războaie Mondiale dar și al unor revoluții sociale, culturale și muzicale fără precedent, el însuși devenind unul dintre uriașii muzicii secolului trecut.

28
/06
/20

Vești bune pentru industria muzicală și nu numai: cea de-a cincea ediție a Mastering The Music Business, primul și cel mai mare eveniment organizat în România pe teme de industrie muzicală, va avea loc în perioada 29 - 31 iulie într-un nou format.